Apocalipsa, economie si imoralitate

Apocalipsa, economie si imoralitate Mareste imaginea.

Realitatile economico-sociale tind sa confirme pasaje intregi din Apocalipsa Sf. Ioan, care fac referire la o legatura stransa intre economie si imoralitate.

Din ce in ce mai multe voci sustin ca actualul sistem economic se apropie de limitele sale. Criza a ajuns sa oboseasca largi comunitati, tensiunile sociale cresc, viitorul pare gri. Statisticile arata infiorator de injust: 1% din populatia planetei detine cam 40% din resursele ei (o cifra mai veche suna si mai rau - 2% controleaza 80%) suficient pentru a intelege cine controleaza, in fapt, destinele noastre economice.

Aproape ca ne simtim straini pe propria noastra planeta, gata de a fi pusi la plata pentru a ne castiga dreptul la existenta. Si prognoza este la fel de aspra: bogatii se vor imbogati in continuare mai mult, in vreme ce mase largi de oameni vor saraci accentuat. Traiul zilnic se va scumpi si vom ajunge aproape sa cersim dreptul la existenta.

Pentru ameliorarea situatiei, ni se spune ca la scolari ca economia trebuie sa functioneze mai bine, desi este clar ca merge din ce in ce mai prost, iar solutiile intarzie sa apara. Intalnirile economice globalizante, gen forumul Davos sau grupul Bildberg, nu fac decat sa agraveze suspiciunile de jocuri de interese intre economic si politic, in lipsa unor solutii concrete si palpabile pentru majoritatea populatiei. Asa ca o chestiune delicata o reprezinta, cred eu, relatia dintre economie si moralitate. Doua sunt aspectele acesteia: Unul il reprezinta stimularea si intretinerea consumului prin practici imorale. Producatorii au tentatia de a vinde orice, oricui si oricum, la costuri cat mai mici, dar la profit cat mai mare. Astfel, alimentele sunt falsificate, produsele sunt contrafacute iar publicitatea se sprijina pe manipulare si spionaj individual (aici zona IT este celebra prin controversele legate de stocarea datelor private pentru construirea "profilurilor de utilizator“, vezi cazul recent al scanarii mailului de la Yahoo). In plus, goana dupa profit genereaza consumism. Slabiciunile, viciile si placerile vietii devin rapid surse de profit, prin tehnici de marketing.

Si daca s-ar putea, capitalistul ar vrea ca sursa de profit sa fie vesnica. De cealalta parte, clientul are nevoi firesti de consum, ceea ce presupune nevoia de resurse materiale pentru a trai. Aceste zone devin "sectoare strategice“ in economie, care dicteaza mare parte din economia globala. Energie, alimentatie, transport, servicii iata numai cateva zone in care aparitia unor monopoluri poate genera conditionari imorale. Puternicii economiei tind sa detina putere decizionala la nivel planetar, atat in zone macro ( politica, guvernare, aliante etc. ) cat si in cele micro (nivel salarizare, libertati individuale). In acest fel, cresterea economica presupune reformarea moralei. Consumul nu poate fi stimulat daca umanitatea este serioasa, echilibrata si educata in privinta acestor practici. Moralitatea nu aduce capitalismului profit. Dimpotriva.

Si atunci, imi apare mult mai clar de ce, de la o vreme, forte importante sustin si doresc transformarea libertatii in libertinaj, a sexualitatii in consum de placeri, a guvernarilor politice in lupte pentru putere, a educatiei in rasturnare de valori, a culturii autentice in cenusareasa sociala, a kitsch-ului in valoare, a serviciilor publice in afaceri private profitabile si asa mai departe. Asa ca, intr-un final, ca intr-un scenariu repetabil la scara istoriei, marile schimbari, de care se tot vorbeste, vor fi mai degraba mari rasturnari a ierarhiilor de valori, cuprinse in Apocalipsa Sf. Ioan.

Iata cateva texte: Si balaurul s-a aprins de manie asupra femeii si a pornit sa faca razboi cu ceilalti din semintia ei, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si tin marturia lui Iisus.­ - stramtorarile si prigonirile la care sunt supusi cei morali de catre cei imorali, credinciosii de catre necredinciosi. A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul patimii desfranarii sale. - Babilonul este aici simbolul economiei imorale, care apare mai descriptiv in alt loc. Vai! Vai! Cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare, ca intr-un ceas a venit judecata ta! Si negutatorii lumii plang si se tanguiesc asupra ei, caci nimeni nu mai cumpara marfa lor, marfa de aur si de argint, pietre pretioase si margaritare, vison si porfira, matase si stofa stacojie, tot felul de lemn bine mirositor si tot felul de lucruri de fildes, de lemn de mare pret si marfa de arama si de fier si de marmura, si scortisoara si balsam si mirodenii si mir si tamaie si vin si untdelemn si faina de grau curat si grau si vite si oi si cai si carute si trupuri si suflete de oameni. Avem astfel, un tablou destul de sumbru: conditionare a cresterii economice, prin prostitutie generalizata si legalizata. Numiti-o si sclavie mascata, cam tot acolo bate. Caci, dupa cum intuim, nu exista doar prostitutie trupeasca, ci si una economica, politica, juridica, legislativa, intelectuala, statala si chiar religioasa. PS. Solutia iesirii din aceasta stare este data tot de catre Scriptura: comunitarismul, numit uneori si distributism. Fapte, cap.4, 34-35.

(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)

.

Despre autor

Eugen Tanasescu Parintele Eugen Tanasescu

Senior editor
184 articole postate
Publica din 09 Decembrie 2016

05 Iunie 2013

Vizualizari: 743

Voteaza:

Apocalipsa, economie si imoralitate 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE