Sunt oameni care isi doresc cu orice pret sa aiba parte de succes. De regula sunt cei care nu se evalueaza corect. Pentru ca cel care are parte de o cunoastere realista a darurilor cu care a fost inzestrat, cauta performanta (implinirea umanului), nu succesul. Iar cand atinge performanta, daca este smerit, nu cauta sa se distinga, pentru ca stie ca este doar un colaborator al lui Dumnezeu. El vede in performanta sa, reusita lui Dumnezeu in el, dupa cum spunea parintele Teofil Paraian. Traieste cu convingerea ca darurile pe care le are sunt talantii pe care Dumnezeu ne cere sa-i inmultim.
Multi din cei care cauta succesul, recurg la imitatie. Se uita in jurul lor si vad care sunt persoanele de succes si cauta si ele sa mearga pe aceeasi cale. Iar acest lucru ii face sa se indeparteze cat mai mult de ei insisi. Nu mai tin seama de darurile cu care au fost inzestrati, se supraevalueaza, se cred buni la multe si sfarsesc intr-o mare dezamagire. Pornesc cu mare avant spre succes si ostenesc repede. Cand nu esti inzestrat pentru domeniul pe care l-ai ales, cautarea succesului inseamna pregatirea infrangerii.
E pacat ca omul cauta recunoastere sociala si nu inmultirea darurilor pe care le-a primit de la Dumnezeu. Nu mai conteaza daca esti bun sau nu la ceva. Important este sa fii recunoscut de public.
Retineti ca fiecare dintre noi dispune de o inzestrare unica, de aceea si inmultirea darului se face intr-un mod particular. Chiar daca vorbim de prezenta aceluiasi dar si la alte persoane, el se cere inmultit in chip diferit. Suntem datori sa raspundem chemarii dumnezeiesti. Capacitatile noastre sunt chemarea cu care ne striga Dumnezeu pe fiecare dintre noi, spunea intr-un interviu profesorul sociolog, Ilie Badescu. In raspunsul dat acestei chemari sta implinirea noastra.
Omul care cauta succesul nu este interesat de chemarea divina. Din acest motiv avem oameni de succes nefericiti. In vreme ce toti oamenii care au inmultit darurile primite sunt fericiti. Si sa nu va intristati daca ati primit un singur dar. In fata lui Dumnezeu cel care a primit un singur dar, poate fi la fel de fericit ca unul care a primit cinci. Pe Dumnezeu nu-l intereseaza cantitatea. Daca ar fi fost asa, atunci e limpede ca recompensa nu ar mai fi fost aceeasi. L-ar fi felicitat in chip deosebit pe cel care a avut de inmultit cinci.
Cautati implinirea, nu succesul. La Judecata de Apoi nu se va tine sema de succesul pe care l-am avut in lume, ci de inmultirea darurilor primite.
Adrian Cocosila
-
Sfintenia lui Dumnezeu si sfintirea omului
Publicat in : Dogma -
Sfintenia, transparenta lui Dumnezeu in constiinta omului
Publicat in : Editoriale -
Sfintenia, nebunia normalului intr-o lume anormala
Publicat in : Duminica Tuturor Sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.