Vorbirea in limbi la penticostali...

[penticostalul]

În prealabil postat de ioanna

Intr-adevar in Evanghelie “vorbirea in limbi” apare ca un semn biblic, insa oamenii au fost inzestrati de Duhul Sfant cu acest dar de a intelege si vorbi limbi necunoscute de ei pana atunci, pentru a putea transmite Evanghelia neamurilor, de a propaga Crestinismul.

In afara de momentul Cincizecimii noi nu mai avem nici un caz in Biblie in care apostolii sa fi vestit neamurilor Evanghelia prin darul vorbirii in limbi. In Istoria Bisericii gasim scris despre fiecare apostol ca a mers si a vestit neamurilor Evanghelia. NU gasim insa nici un document care sa ateste ca ei au vestit Evanghelia prin darul vorbirii in limbi. Eu nu cunosc nici un document. Daca dumneavoastra stiti dati-mi si mie un link.

In concluzie: scopul principal al vorbirii in limbi NU a fost vestirea Evangheliei macar ca, in mod izolat au fost intalnite cazuri.
Apostolul Pavel afirma ca darul vorbirii in limbi este dat pentru zidirea personala a credinciosului.

În prealabil postat de ioanna

Dupa primele doua secole, nu mai exista nici o mentiune in nici un document istoric despre “vorbirea in limbi”

Complet gresit. Exista multe mentiuni dar sunt mai putin cunoscute.
Lista NU este exhaustiva:
Ambrozie (340-397 d.Hr.) în lucrarea „Despre Duhul Sfânt”, scrie:
Vedeţi că şi Tatăl şi Fiul au pus învăţători în biserici; şi aşa cum Tatăl dă daruri de vindecare, la fel dă şi Fiul; după cum Tatăl dă darul vorbirii în limbi, la fel îl acordă şi Fiul. În acelaşi fel am auzit dincolo de orice îndoială că şi Duhul Sfânt acordă acelaşi fel de daruri. Deci, Duhul dă aceleaşi daruri pe care le dă Tatăl şi Fiul.
Observati ca el vorbeste la timpul prezent, considrandu-le functionale in Biserica din timpul lui.

Augustin (354 – 430 d.Hr.) – scrie despre „ jubilare” care, atentie, este rugaciune si cantare in limbi. Nu e vestire a Evangheliei, ci e vorbire in limbi care i se adreseaza direct lui Dumnezeu. Am scris mai detaliat aici.

Francisc d’Assisi (1181-1226) . Jacob de Voragine, scriitor,marturiseste ca Dumnezeu printr-un miracol il capacitase să vorbească in franceză. „Ori de câte ori era plin de pasiunea Duhului Sfânt, izbucnea fierbinte în limba franceză.”

Dominic (1170-1221) impreuna cu cativa frati, in timpul unei calatorii, a intalnit un grup de germani si, dupa cateva zile de mers alaturi de ei le-a sugerat însoţitorilor săi „să îngenunchem şi să-L rugăm pe Dumnezeu să ne înveţe limba lor pentru că altfel nu putem să le spunem despre Domnul Isus.” S-au rugat, Dominic a primit darul vorbirii in limbi si timp de alte cateva zile le-a impartasit Evanghelia in limba germana.

Sfântul Ştefan (1340- 1396), în misiunile lui în Georgia le-ar fi vorbit băştinaşilor în limba lor, limbă pe care el nu a învăţat-o niciodată.

Vincent de Ferrier (1350-1419), „există martori de încredere care spun că, diferite grupuri etnice pe care le-a vizitat şi cărora le-a predicat l-au auzit vorbind în propria lor limbă.”

Despre Ioan al Crucii (1542-1591) se spune că a vorbit adesea în limbi, convingând odată doi musulmani să creadă în Hristos vorbind în limbi în arabă.
De asemenea despre Sfânta Colette (1380-1447) se spune că ar fi avut darul vorbirii în limbi şi că ar fi vorbit latină şi germană.

Francis Xavier (1506-1552) a vorbit prin Duhul limba japoneză „ca şi cum ar fi trăit în Japonia toată viaţa lui.” Când a venit vremea să fie canonizat de către Urban al VIII-lea, aceasta a fost făcută în mare parte în baza faptului că Xavier avea darul vorbirii în limbi şi că el „vorbea diferitelor triburi în limba lor cu mare uşurinţă.”

Despre Martin Luther este scris ca vorbea in limbi si profetea.

Sunt intalnite dupa Reforma cazuri de vorbire in limbi la:
- Hughenoti
- Metodisti
- Quakeri
- Fratii Moravieni


Am scris intr-o postare anterioara despre terirem. aceasta forma de cantec prin Duhul este intalnita aproape exclusiv in spatiul ortodox. Sfantul Ioan Cucuzel a scris numeroase terirem-uri. Nu este vorbire in limbi pentru vestirea Evangheliei. Este rugaciune si cantare in limbi catre Dumnezeu.

Marturie din partea parintelui Epifanie Teodoropoulos.
La acesta vine un ucenic spunandu-i:

- Parinte, eu nu pot sa concep Privegherea fara terirem!

- Da, desigur! Rugaciunea voastra cu terirem merge direct in cer, in chip expres si recomandat, in timp ce a noastra nu izbuteste sa ajunga la destinatie.

- Dar si unii teologi spun ca acestea sunt “cuvinte ce nu se pot spune”, despre care spune Sfantul Pavel (2 Cor., 12, 4).

- Intr-adevar, cuvinte ce nu se pot spune sunt, fiule!

Toti acestia sunt doar oameni despre care s-a scris. Doar Dumnezeu ii stie pe toti cei care au avut darul vorbirii in limbi dar despre care nu s-a scris nici un cuvintel. In mod similar in Biserica din Ierusalim au fost probabil multe mii de oameni care au vorbit in limbi dar noi cunoastem numele a doar cativa dintre ei.

În prealabil postat de ioanna

Atunci nu existau mijloacele actuale de invatare a unei limbi straine, multe n-aveau forma scrisa, nici nu existau limbi nationale, ci o multime de dialecte. Ulterior, aceste mijloace de invatare s-au perfectionat, n-a mai fost nevoie de un ajutor suplimentar supranatural.

Multi oameni cultivati cunosteau greaca, care pe vremea apostolilor era o limba „de circulatie internationala”. Acesta este si motivul pentru care evangheliile au fost scrise sau traduse in greaca.

În prealabil postat de ioanna

De asemenea “ vorbirea in limbi” in intelesul Noului Testament n-are nimic de a face cu ce pretind unii in ziua de azi, care scot sunete neinteligibile, guturale sau amesteca vorbirea coerenta cu sunete dezarticulate

Dupa cum citim in Biblie, dupa cum scria Apostolul si dupa cum se poate usor observa in Istoria Bisericii au existat doua folosinte:
- vorbire in limbi - o limba inteligibila, cunoscuta, precum: germana, franceza sau japoneza
- rugaciune si cantare in limbi - o limba neinteleasa de oameni dar inteleasa de Dumnezeu

În prealabil postat de ioanna

... vorbire ce si-o provoaca , prin diverse tehnici de autosugestie, doar pentru a spune ca sunt dotati cu fluxul rugaciunii in limbi, deci inzestrati cu darul profetiei. Omul aflat intr-o stare de hipnoza regresiva, stare la care …
... indusa prin tehnici psihofizice ce tin mai mult de spiritism si provenite pe fondul unor trairi emotionale cvasiisterice…
…ca in plin delir mistic scot niste sunete,insa afirmatia e una goala de continut, viziunile sunt autoinduse…

Acestea sunt rautati gratuite (sau poate doar ignoranta) pe care nu le comentez.
In ce ma priveste sunt vrednice de o singura destinatie - recycle bin.

În prealabil postat de ioanna

In Noul Testament “vorbirea in limbi” e una spontana, naturala, si asa cum am spus, scopul acelui ‘dar” era de a facilita transmiterea mesajului Evangheliei popoarelor. (ce vorbeau limbi diferite)

Vorbirea in limbi nu este naturala ci supranaturala iar scopul ei principal este zidirea personala a credinciosului in rugaciune prin Duhul. Au existat si cazuri (rare) in care darul a fost folosit pentru vestirea Evangheliei.