Lucrarea Constitutiile Apostolice este socotita de critica opera unui compilator, de origine -probabil - din Siria. Cuprinsul sau este format din opt carti, dintre care cele dintai sase reproduc, cu oarecare modificari si elemente noi, o scriere mai veche: Didascalia Apostolilor, care exista in limba siriaca si in fragmentele unei versiuni latine.

Cartea VII nu este altceva decat Didahia celor doisprezece Apostoli, cu multe interpolari. Importanta acestei colectii consta in faptul ca ea ne da cea mai completa liturghie din cate am putut cunoaste pana in aceasta vreme, si anume in cartea VIII, in legatura cu hirotonia episcopului.

Material liturgic cuprind, de altfel, si cartea II (cap. 57-59), precum si cartea VII(cap. 33-49). In privinta vechimii acestei scrieri, critica n-a cazut nici pana azi de acord asupra uneia si aceleiasi date. Afara de Funk, care socoteste vechimea acestei scrieri de pe la inceputul veacului V, toti ceilalti insa se opresc asupra veacului IV. Harnack, de pilda, este pentru vremea dintre anii 340-360, iar Dr. Paul Drews se opreste in preajma anului 350 d.Hr..

Parerea generala inclina astazi pentru a doua jumatate a veacului IV, ca data a compunerii acestei scrieri. De obicei, liturghia cuprinsa in cartea VIII, sau liturghia clementina, cum i se mai zice, nu este privita ca o liturghie uzuala, ci ca o culegere a unui autor anonim, care s-a folosit de diverse piese liturgice mai vechi, pe care le-ar fi ordonat dupa planul liturghiei folosite in Antiohia, adica in Biserica Siriei, spre deosebire de liturghia cuprinsa in cartea II si VII, in care ar fi folosit un tip de liturghie egipteana, in intrebuintare poate prin regiunea Feniciei. Aceasta este parerea Dr. Anton Baumstark, care se bazeaza in formularea acestei ipoteze pe felul cum se aleg pericopele din Scriptura pentru a fi citite la liturghia catehumenilor, precum si pe alte mici diferente de amanunt.

Astfel, in liturghia egipteana, prima pericopa de citit se ia din oricare carte istorica, pe cand in cartea VIII din Constitutiile Apostolilor nu se citeste decat din cele dintai cinci carti ale lui Moise.

In tot cazul, trebuie sa retinem ca aceasta scriere reproducea in veacul IV material liturgic mai vechi si nu putem ascunde impresia puternica pe care ne-o produce liturghia desfasurata in cartea VIII a Constitutiilor Apostolice, in care se poate constata aevea ecoul atator mentiuni, aluzii si pasaje liturgice cunoscute din literatura veacurilor precedente, precum si punctul de sprijin larg si bogat al liturghiilor ortodoxe de astazi.

In ea distingem doua parti bine caracterizate: liturghia catehumenilor intai, si apoi cea a credinciosilor, savarsite -precum am spus - cu ocazia unei hirotonii de episcop.

Oficiul trebuie facut Duminica. In timpul liturghiei catehumenilor, se citeste din Lege, din profeti, din Epistolele si Faptele Apostolilor si din Evanghelii.Urmeaza, apoi, cinci serii de ectenii amanuntite, rostite de diacon pentru: catehumeni, energumeni, neofiti, cei supusi la pocainta si pentru credinciosi. Poporul raspunde: "Doamne, miluieste", iar la sfarsitul fiecarui fel de ectenie, episcopul citeste cate o rugaciune pentrufiecare dintre cele cinci categorii, care o ascultau plecati. Dupa aceasta, toti, afara de ceicredinciosi, paraseau biserica la invitatia diaconului: "Iesiti!...".Dupa citirea de catre arhiereu a unei noi rugaciuni pentru credinciosi, se dadea sarutarea sfanta, se luau masuri de ordine prin diaconi in vederea oficierii misterului euharistie, iar liturghisitorii isi spalau mainile (cap. 11). Diaconii aduceau apoi episcopului darurile, careerau pregatite pentru Sfanta Jertfa. Tot ce a urmat pana aici, dupa concedierea diferitelor categorii de catehumeni, era un fel de pregatire introductiva pentru ritul euharistic propriu-zis, care se deschidea cu cuvintele din II Cor. 13,14, zise de arhiereu:- "Darul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti!"- Si cu duhul tau, raspundea poporul. Si dialogul continua:- Sus mintea!- Avem catre Domnul!- Cu vrednicie si cu dreptate!

Episcopul incepea apoi o lunga rugaciune euharistica, in care se multumea lui Dumnezeupentru binefacerile creatiei, pentru actiunea Providentei in epoca Vechiului Testament sipentru binefacerile mantuirii prin Iisus Hristos, facandu-se amintire de patimile, de moartea,de invierea, de inaltarea si de a doua Sa venire.

In cadrul acestei rugaciuni sunt inserate, la momentele indicate de desfasurarea rugaciunii, cantarea serafimica de trei ori sfant, cuvintelede instituire de la Cina, invocarea sfantului Duh (epiclesa) si dipticele sau pomenirea de vii si morti pe categorii sociale. Nu este greu sa recunoastem in Liturghierul ortodox de azi si in moliftele obisnuite la serviciul tainelor, expresii din anafora cartii VIII a Constitutiilor apostolice.

Se pronunta, dupa aceea, o ectenie de catre diacon pentru primirea darurilor "in jertfelnicul cel ceresc intru miros de buna mireasma", dupa care episcopul citea o rugaciune inainte de impartasirea clerului si a poporului. Diaconul zicea apoi:- Sa luam aminte!, iar episcopul completa:- Sfintele, sfintilor; poporul raspundea:- Unul sfant, unul Domn Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu-Tatal, binecuvantat esti inveci, amin. Urma impartasirea, in timpul careia se citea psalmul 33, in care se afla versetul: "Gustati sivedeti ca bun este Domnul" (v. 8).

Dupa ectenia de incheiere, episcopul rostea o rugaciune demultumire dupa impartasire, cerand daruri spirituale si morale ca efecte ale impartasirii. Se incheia cu un ecfonis, iar diaconul concedia pe credinciosi cu formula: "Iesiti in pace!".

Cartea VIII cuprinde, precum se vede, un adevarat formular al liturghiei. In comparatie cu acesta, datele referitoare la liturghie din cartea II ne pun la indemana in cap. 57 si 58 numai un plan sau instructiuni de tipic ale randuielii serviciului, staruind mai mult asupra liturghiei catehumenilor.

Se citeau, astfel, in aceasta parte din urmatoarele carti ale Sfintei Scripturi: din cartile lui Moise, ale lui Isus Navi, ale Judecatorilor, ale Regilor, I si II Paralipomena si cartile despre intoarcerea din captivitate; deasemenea, din cartile lui Iov, ale lui Solomon si ale celor 16 prooroci, impartindu-se citirile in doua parti, adica alternand intre doi citeti.

Urma apoi cantarea psalmilor de catre o alta persoana - cantaretul -, poporului fiindu-i rezervat numai stihul de la inceput. Se citea, dupa aceea, din scrierile Noului Testament: Faptele si Epistolele Apostolilor, iar laurma Evanghelia, zisa de diacon sau preot. Dupa aceasta, preotii, iar la urma episcopul,predicau. In urma pregatirilor introductive in liturghia credinciosilor (scularea in picioare, aducerea darurilor de catre diaconi, sarutarea pacii si o ectenie mare), trebuia sa se faca Euharistia. Dar despre aceasta parte a serviciului, cartea II nu ne da decat cateva randuri, mentionand numai "sa se savarseasca Sfanta Jertfa..., si cand s-a sfintit, sa se impartaseasca fiecare categorie de credinciosi cu trupul Domnului si cu scumpul sange...".

Am putea spune, deci, ca, in timp ce cartea II ne infatiseaza regula liturghiei catehumenilor, cartea VIII ne-a pastrat serviciul intreg al liturghiei credinciosilor. Cartea VII cuprinde numai elemente inrudite cu rugaciunile liturghiei, precum si reguli in legatura cu randuiala botezului si a mirungerii.

Parintele Petre Vintilescu

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: