In Biserica Ortodoxa cultul divin public se desfasoara dupa carti de cult sau carti bisericesti, in care sunt cuprinse, dupa o anumita randuiala (tipic), slujbele bisericesti.
Pentru savarsirea slujbei Sfintei Liturghii si a slujbelor celor sapte Laude, preotul are in Sfantul Altar Evanghelia si Liturghierul. Slujba Sfintelor Taine si ierurgii se afa in Molitfelnic sau Evhologhiu si in Aghiazmatar. Pentru diferite rugaciuni ocazionale si ierurgii este folosita cartea Tedeum, precum si Ceaslovul (Orologiul).
Cartile care nu pot lipsi de la strana sunt: Octoihul mic sau Catavasierul, Octoihul mare, Mineiele, Apostolul, Psaltirea, Triodul, Penticostarul, Ceaslovul mare si Tipicul bisericesc.
Aceste carti de ritual intrebuintate de Biserica, dupa continutul lor, sunt de doua feluri: carti care cuprind texte extrase din Sfanta Scriptura si carti alcatuite de Biserica, in care gasim cantari si imne liturgice ale marilor melozi crestini si rugaciuni alcatuite de Sfintii Parinti.
Dintre cartile din prima categorie fac parte:
Evanghelia sau Evangheliarul - cuprinde parti din Sfintele Evanghelii scrise de cei patru evanghelisti Matei, Marcu, Luca si Ioan. Aceste parti se numesc pericope. Impartirea Evangheliilor pe pericope, pentru a fi citite in cult, a fost efectuata de un oarecare Evagrie, la sfarsitul secolului al IV-lea, si de catre diaconul Eutaliu din Alexandria Egiptului, pe la anul 458. Lucrarea a fost continuata de Sf. Sava cel Sfintit (sec, IV) si Sofronie al Ierusalimului (sec. VII), fiind definitivata de loan Damaschin (sec. VIII) si Sf. Teodor Studitul (sec. IX).
Apostolul - cuprinde pericopele citite la cult din Faptele Apostolilor: cele 14 epistole ale Sf. Apostol Pavel si cele 7 epistole sobornicesti. Impartirea pericopelor s-a facut de catre aceiasi autori. Pentru Apostol mai intalnim si denumirea arhaica de Praxapostol sau Praxiu.
Psaltirea este cartea de cult care cuprinde cei 150 de psalmi, impartiti in 20 de catisme, adica grupe de psalmi. Denumirea de catisma vine de la grecescul "catisma = sedere", aceasta insemnand ca in timpul citirii lor, credinciosii pot sta jos, in strane.
Dintre cartile cu texte imnografice cele mai importante sunt:
Ceaslovul sau Orologiul – Numele acestei carti vine de la precizarea timpului cand se savarsesc slujbele celor sapte Laude bisericesti, care formeaza continutul acestei carti. Alcatuirea Ceaslovuluii este atribuita mai multor autori incepand cu secolul VI: lui Sava, Sfantului Ioan Damaschin si lui Teodor Studitul. Pe langa slujba Laudelor, Ceaslovul mai cuprinde si alte slujbe: Paraclise, Acatiste (ale Mantuitorului, ale maicii Domnuilui), Acatistul Sfintei Cruci si ale unui numar mare de sfinti ai Bisericii Ortodoxe. Mai cuprinde randuiala Impartasaniei, Canonul de pocainta, uneori si Sinaxarul pe cele 12 luni.
Molitfelnicul sau Evhologhiul – este cartea liturgica in care sunt cuprinse toate slujbele cerute de nevoile spirituale ale crestinului, de la nastere pana la moarte, ca: slujbele Sfintelor Taine (Botezul, Mirungerea, Spovedania, Impartasania, Sfantul Maslu, Nunta si Preotia), slujbele ierurgiilor (inmormantarea, sfestania, parastasele etc), rugaciuni multiple ( rugaciuni pentru credinciosii care se afla in suferinta sau in boli, dezlegari de blesteme, pentru cei ce calatoresc, la vreme de seceta, pentru ploaie, pentru sfintirea obiectelor de cult etc. ), Acatiste si Paraclise precum si Sinaxarul. Molitfelnicul este o carte intocmita in timp, incepand din secolul IV pana prin secolul IX. Molitfelnicul a fost numit, "cartea de capatai a evlaviei ortodoxe.”
Octoihul – cuprinde randuiala slujbelor bisericesti de seara si dimineata, pe cele opt glasuri, pentru toate duminicile si zilele saptamanii, din perioada anului bisericesc numita a Octoihului. Spre deosebire de perioada Triodului si a Penticostarului, perioada Octoihului ocupa cea mai mare parte a slujbelor din timpul anului bisericesc (incepe in duminica intai dupa Rusalii si tine pana la Duminica Vamesului si a Fariseului, cand incepe Triodul). Se numeste Octoih, deoarece imnele din slujbele sale se canta pe opt glasuri, care se succed saptamanal. Incult este intrebuintat atat Octoihul Mare, cat si Octoihul mic sau Catavasierul, care este un extras din Octoihul mare , din Minei si din Triod.
Cantarile Octoihului mare se axeaza in fiecare zi pe o rugaciune de invocare si pomenire: luni, pentru sfintii ingeri, marti pentru sfintii proroci, miercuri si vineri, pentru Sfanta Cruce, joi pentru Sfintilor Apostoli, sambata se pomenesc cei adormiti, iar Duminica este ziua de bunavestire a Invierii Domnului. Catavasierul cuprinde cantarile Invierii pe opt glasuri din randuiala slujbelor de duminica, Polieleul si Marimurile, Catavasiile praznicelor imparatesti, luminandele si voscresnele din slujba Utreniei de duminica. In timp ce cantarile duminicale ale Octoihului sunt atribuite lui Ioan Damaschinul, icantarile de peste saptamana apartin altor imnografi, ca: Anatolie, patriarhul Constantinopolului, Cosma Melodul.
Triodul - cuprinde randuiala serviciului divin din perioada numita a Triodului, care tine din "Duminica vamesului si a fariseului” si pana a Sambata Mare. Slujbele liturgice ale duminicilor si praznicelor imparatesti si sfintilor din aceasta perioada, se gasesc Triod, combinate cu slujba din Minei. Deosebirea dintre Triod, Octoih si Minei se reduce la numarul de cantari al canonului. In Octoih si Minei canoanele sunt de noua cantari, dar in Triod sunt de trei cantari (ode). La finalul cartii Triodului se gaseste Tipicul lui Marcu sau "capetele lui Marcu”, ce se refera la randuiala sfintilor si praznicelor care cad in perioada Postului Mare.
Penticostarul – este cartea liturgica ce contine slujbele ce se savarsesc in biserici in perioada dintre Sfintele Pasti si Duminica Tuturor Sfintilor. Slujbele acestei perioade cuprind imne si cantari pline de bucuria Invierii. Compunerea lor se atribuie sfintilor melozi Iosif Studitul, Cozma de Maiuma si Ioan Damaschin.
Tipicul – cuprinde regulile stabilite de Biserica pentru savarsirea slujbelor. Intocmirea Tipicul cuprinde doua parti: partea intai, prezinta randuiala serviciului divin al celor 7 Laude si al Sfintei Liturghii pe intreg anul bisericesc, iar partea a doua cuprinde randuielile de slujba ale Sfintelor Taine si ale ierurgiilor. Pe langa regula savarsirii slujbei religioase a unei sarbatori din cursul anului, Tipicul arata si modul cum se poate savarsi ea, cand coincid doua sau mai multe sarbatori intr-o zi. De asemenea arata cum se pot combina slujbele din alte carti bisericesti: Octoih, Minei, Triod.
Mineiul – cuprinde slujba de la Vecernie si Utrenie pentru fiecare zi a anului bisericesc, incepand cu 1 septembrie (prima luna a anului bisericeasc) si pana la 31 august. Aceste slujbe sunt adunate in 12 carti, dupa numarul celor 12 luni ale anului. Fiecare carte poarta numele lunii pentru care a fost scris (Mineiul pe septembrie, Mineiul pe noiembrie, etc.) In Minei, pe langa tipicul slujbei, se afla si viata sfantului sau istoricul sarbatorii respective, sub numele de Sinaxar. Mineiul se foloseste tot anul, impreuna cu Octoihul, Triodul si Penticostarul.
Liturghierul – este cea mai veche dintre cartile de cult si cea mai frecvent folosita. Cuprinde textele liturghiilor savarsite in Biserica Ortodoxa si ale slujbelor premergatoare: randuiala Vecerniei, a Miezonopticii, randuiala Vecerniei cu Litia de sambata seara, randuiala slujbei de dimineata. In Liturghier sunt cuprinse si rugaciuni pentru diferite trebuinte. La finalul Liturghierului este inclus Sinaxarul.
-
Primele traduceri romanesti ale cartilor de slujba
Publicat in : Tiparul -
Mosii de iarna - Pomenirea mortilor
Publicat in : Parastas - Pomana -
Anastasimatarul lui Victor Ojog - Glasurile I - II
Publicat in : Partituri muzica psaltica -
Tipicul bisericesc
Publicat in : Viata liturgica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.