Bizantul, marea imparatie a crestinilor din Rasarit, cazuse sub turci. Este momentul cand domnitorii Tarii Romanesti au trecut in primele randuri ale apararii hotarelor si credintei lor. La Targoviste, stravechea capitala a Munteniei, Vlad Tepes - nabadaiosul domnitor din veacul al 15 lea - ridica Turnul Chindiei. De la inaltimea celor 27 de metri, strajerii marii cetati urmareau miscarile ostilor straine, iar domnitorii contemplau apusurile de soare care "incendiau", in zare, turlele Manastirii Dealu... Suntem in plin Ev Mediu romanesc si cetatea Targovistei isi traieste zilele de glorie. Asezata langa apa de-acum domolita a Ialomitei, Curtea Domneasca -  inceputa odinioara de Mircea cel Batran - este impobobita cu Turnul Chindiei de catre Vlad, primeste in dar de la Petru Cercel biserica domneasca, palatul si gradinile, se intareste cu un nou zid de cetate ridicat de Matei Basarab si isi imbogateste patrimoniul cultural cu o fresca in interiorul bisericii mari, pe cheltuiala lui Constantin Brancoveanu. Asadar, un destin istoric glorios, cuprins intre un intemeitor de tara - Mircea - si un sfant martir - Brancoveanu. Dupa executia acestuia la Istanbul, in 1714, Targovistea apune si ea...

Sfintii de muzeu

Biserica Domneasca din cadrul complexului voievodal este de o frumusete rapitoare, mai ales in interior. Purtand hramul „Adormirea Maicii Domnului“, a fost ridicata „urgent“, intre anii 1583-85. Petru Cercel, ctitorul sau, o dotase si cu un balcon cu accesul direct din palat, printr-un coridor ce unea cele doua cladiri. Din prima pictura se pastreaza putine elemente, pe peretele sudic al pronaosului. Este motivul pentru care Constantin Brancoveanu reface pictura, adaugandu-i si un amplu tablou votiv, in care apare si Mihai Viteazul, in postura inedita de „domn blajin“. Data fiind situatia istorica de atunci, acest tablou votiv apare ca un act de disidenta la adresa ocupantilor turci.

Ne urmareste regretul, caci am fi dorit ca in aceasta remarcabila ctitorie sa mai rasune doxologiile dumnezeiestii liturghii, dar destinatia bisericii este astazi doar de muzeu. Oricum, privirile triste ale sfintilor, izolati de dupa snurul rosu al expunerii muzeale, graiesc mai mult si mai adanc despre rostul acestei zidiri. Sa-i eliberam din temnita „conservarii de patrimoniu“ si sa le redam puterea lucratoare din timpul sfintelor slujbe!

Indreptari si reparatii istorice

Radu cel Mare, acelasi domnitor erudit care a ridicat Manastirea Dealu, a tinut sa impodobeasca cetatea Targovistei cu o mare biserica. Astfel, in centrul de astazi al orasului, voievodul incepe ridicarea unui complex bisericesc (1503-1505), din care nu lipseau casele Mitropolitului vremii, corpuri de chilii, turnul de poarta, ateliere tipografice, cismeaua „cu apa minunat de buna“. Din pacate, domnitorul nu a apucat sa-si vada terminata ctitoria, aceasta bucurie revenindu-i adversarului sau politic, marelui Neagoe Basarab. Astfel, la 1517, cu ocazia sfintirii manastirii de la Curtea de Arges, s-a consfintit „ca la Targoviste sa fie mitropolie statatoare“. Astfel, Neagoe a continuat in ritm sustinut ceea ce incepuse predecesorul sau, si la 17 mai 1520, s-a sfintit noul lacas „in stilul Sfintei Sofii“, participand „intreaga tara“. Un martor ocular, Gavriil Protul, spune ca „biserica era mare si frumoasa, cu opt turle si cu tot... cum sa satura ochii tuturor de vederea ei“. Din pacate, in vremea fanariotilor, in anul 1737, biserica cea mare ajunge o ruina. In duhul cel mai crestinesc, nu putem banui ca starea deplorabila a multor edificii bisericesti din acea vreme a fost datorata unei politici subtile de ruinare a oricarui patrimoniu ortodox, in afara de cel strict grecesc. Dar parca prea multe splendide biserici si manastiri romanesti de atunci cadeau in ruina si nu-si mai regaseau cadenta si suflul lor istoric, devenind fosilele de piatra ale acelui „Bizant dupa Bizant“ valah?!

Oricum, ctitoria aceasta de exceptie a fost demolata cu totul in 1890, ea fiind refacuta (cu datele initiale complet schimbate) dupa planurile arhitectului francez Lecompte de Nouy, cu pictura lui Dimitrie Belizarie (1920) si cu iconostasul lui Pandele Theodorescu. Anul terminarii este 1933, iar hramul este Inaltarea Domnului. La 50 de metri de edificiu se afla un turn, pe care o placa de marmura atesta faptul ca aici au fost tiparnitele diaconului Coresi.

O ctitorie moldoveneasca

Manastirea Stelea este punctul de sprijin si de legatura intre Curtea Domneasca (cu Turnul Chindiei si biserica domneasca) si Mitropolie. Aceasta constelatie de monumente confera Targovistei o valoare unica, o credibilitate mitropolitana, o legitimitate istorica de netagaduit precum si o intaietate a scaunului vladicesc. Ridicata - cu acest nume - in a doua jumatate a secolului al 16 de catre negustorul Stelea pe locul unei mai vechi biserici de secol 14, actuala biserica si manastire sunt „omologate“ ca institutii ale mantuirii in veacul al 17. Domnul Moldovei, Vasile Lupu, inalta bise-rica mare, o noua casa egumeniceasca (Casa Nifon), chilii si ziduri de incinta. Motivul unui astfel de „im-plant“ moldav in vechea cetate a Tarii Romanesti? Existenta aici a mormantului tatalui lui Vasile Lupu, Vel-Aga Nicolae. Astfel, Paul de Alep, insotitorul-cronicar al Patriarhului Macarie al Antiohiei, aflat in vizita pe meleagurile noastre, impresionat de ctitoria care i-a gazduit, scria la 1653: „Ea poarta numele Invierii Domnului, dar muntenii o numesc Manastirea Stelea. E mare si ingradita cu un zid de piatra... Biserica e mareata si inalta, avand doua elegante turle cu mai multe cruci, pentru a caror poleire s-a cheltuit, se zice, sapte sute taleri venetieni. Iconostasul, de arta rusa, este minunat si are trei usi“. Din pacate, in februarie 1658, turcii o incendiaza, dupa ce a rezistat unui violent asediu. Acelasi Constantin Brancoveanu o repara cu dragoste si migala, repictandu-o (1706). Urgia istoriei face ca manastirea sa decada treptat, ea ajungand, dupa secularizarile lui Cuza, biserica de mir. Dupa 1990, ctitoria lui Vasile Lupu isi reintra in drepturi, redevenind manastire.

Parintele Staret Clement (provenit din pepiniera de calugari vrednici de la Crasna) a avut bunavointa sa ne arate o curiozitate a artei iconografice, care salasluieste chiar in stanga iconostasului: Sf. Mare Mucenic Gheorghe, stand pe tron! Restaurarea completa a Manastirii Stelea a inceput. Ea va fi probabil lunga si anevoioasa, dar prin contributiile noastre speram sa o ducem la bun sfarsit. Dar despre toate acestea, intr-un numar viitor.

                                                                                                   Razvan BUCUROIU
                                                                                      Lumea credintei, anul II, nr 5(10)

• Biserica din Jilavele
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Alexeni
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Domnita Balasa
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Ilie Gorgani
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica din Joseni
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: