(1910-1999)
Parintele Marcu este unul dintre marii parinti pe care i-a dat lumii Manastirea Sihastria. Nascut in ziua de 12 septembrie 1910, in localitatea prahoveana Hatcarau, si trecut la cele vesnice in ziua de 28 februarie 1999, la Manastirea Sihastria, parintele Marcu a patimit vreme de douazeci de ani in inchisorile vremii sale.
Vorbind despre parintele Marcu de la Sihastria, marturisitorul Ioan Ianolide, afirma: "In munti citise Scriptura de mai multe ori si, avand o memorie fabuloasa, retinuse mult din ea. Acum se ruga zi si noapte de unul singur, oriunde s-ar fi aflat, orice ar fi facut si adesea a fost vazut cu chipul scaldat in lacrimi. Atunci era mai frumos ca oricand. Profilul ii parea sapat in marmura." La randul sau, parintele Arsenie Papacioc, care l-a cunoscut, a afirmat despre el urmatoarele: "Il pomenesc cu mare drag, cu traire, cu odihna, a fost monah simplu. Mergea incovoiat cu un mic baston, si se ocupa de stupii Manstirii SihAstria."
Parintele Marcu de la Sihastria
Parintele Marcu, dupa numel sau de mirean Constantin Dumitrescu, s-a nascut in ziua de 12 septembrie 1910, in localitatea Hatcarau, judetul Prahova, in familia crestinilor Stere si Ana. Parintii sai au primit de la Dumnezeu treisprezece copii. Despre mama sa, parintele Marcu spunea: "A avut o viata de calugarita; dormea doua ore pe noapte; dupa ce isi adormea toti copiii, mergea si se ruga intr-o camaruta alaturata, in liniste; a doua zi, se scula prima si pregatea totul pentru fiecare, pentru ca incepea o noua zi." Despre tatal sau, parintele nu stiu prea multe, caci plecand pe front, in Primul Razboi Mondial, acesta avea sa moara, lasandu-si sotia vaduva, la numai 38 de ani.
Dupa cei cinci ani de scoala primara, tanarul Constantin isi va indrepta pasii spre Scoala de Croitorie din localitatea Broastele, aflata nu departe de Campina. Dupa trei ani petrecuti la aceasta scoala, el va merge la Scoala de Comert, din Ploiesti. Constantin nu a urmat scoli si studii superioare, deoarece provenea dintr-o familie numeroasa, iar costurile necesitate de studii nu puteau fi acoperite.
Ca multi tineri din vremea sa, tanarul se alatura legionarilor. Astfel, in urma citirii cartii "Pentru legionari", tiparita de Corneliu Codreanu, in anul 1936, tanarul Constantin se va alatura unei grupari legionare locale. Datorita acestui fapt, el va patimi vreme de douazeci de ani in inchisorile comuniste ale vremii sale, alaturi de Valeriu Gafencu, Virgil Maxim, Ioan Ianolide, parintele Arsenie Papacioc si altii.
In iarna anului 1939, tanarul a fost inregimentat in Regimentul 1 Transmisiuni, din Bucuresti. Fiind trimis in delegatie, in Focsani, el va fi arestat. O alta arestare a suferit-o la Chisinau, tot pentru apartenenta la Miscarea Legionara. Dupa lovitura de stat data de Ion Antonescu, in ianuarie 1941, cand legionarii au fost scosi in ilegalitate si arestati in masa, tanarul Constantin va fi aruncat iarasi in inchisoare. In anul 1943, el va fi condamnat la zece ani de inchisoare, din anul 1951 el continuandu-si pedeapsa intr-un domiciliu fortat de langa barajul Bicaz, aflat in lucru.
Dupa eliberarea din detentie, in anul 1956, tanarul Constantin merge la Manastirea Cernica, iar mai apoi la Manastirea Slatina, unde si-l alege ca duhovnic pe parintele Arsenie Papacioc. La staretul de la Manastirea Cernica, tanarul a fost trimis de parintele Benedict Ghius, fiind mai apoi randuit la vite, la porci, la oi, la sera, la vie si la gradina. Mai apoi, in obstea de la Manastirea Slatina a ajuns fratele Constantin in ziua de 15 august 1957, fiind randuit chelar.
In scurt timp insa, parintele Marcu va fi iarasi intemnitat, de aceasta data, la inchisoarea Aiud. Chiar in anul arestarii, parintii de la Slatina hotarasera tunderea sa in monahism. Fiind in inchisoare, parintele se retragea intr-un colt al celulei si isi savarsea canonul monahal zilnic, zicand celorlalti: "Iertati-ma, eu am obligatiile mele de calugar!" Din aceasta condamnare, fratele Constantin va fi eliberat abia in anul 1964, odata cu eliberarea tuturor detinutilor politici.
La varsta de 54 de ani, fratele Constantin merge la Manastirea Sihastria, unde este tuns in monahism, sub numele de Marcu. Dupa ce o vreme a fost chelar al manastirii, parintele Marcu a fost randuit stupar, ca sa poarte de grija de stupina. Tot acum, el se va imprieteni mult cu parintele Cleopa, langa care va petrece foarte mult timp. In obstea de la Manastirea Sihastria, parintele Marcu va petrece in mari osteneli calugaresti pana la sfarsitul vietii, in ascultare desavarsita, in tacere si rugaciune neincetata.
In ultimii ani ai vietii sale, ajungand neputincios cu trupul si nemaiputand lua parte la slujbele bisericesti, parintele implinea la chilie cate treisprezece ore de pravila si rugaciune. Parintele Marcu a trecut la cele vesnice in ziua de 28 februarie 1999, fiind inmormantat in minunatul cimitir de la Manastirea Sihastria, langa mormantul parintelui Ioanichie Moroi.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Ispitirea spre pacat
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Despre inselarea omului de catre diavol
Publicat in : Credinta -
Pestera Sfantului Paisie cel Mare
Publicat in : Biserica in lume -
Cuviosul Ioan de la Valaam
Publicat in : Vietile sfintilor -
Parintele Toma Gherasimescu
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.