“Nu va ingrijiti pentru sufletul vostru ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca; au nu este sufletul mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea? Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite, si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele?” (Matei 6, 25-26)
Dintre toti crestinii, pustnicii sunt cei care urmeaza intocmai acestui indemn dumnezeiesc. Acestia aleg sa-si inchine viata linistirii (isihiei) in singuratate, increzandu-se deplin in purtarea de grija a Tatalui Ceresc. Alaturi de pustia Hozevei si pustia Sinai, Muntele Athos se numara printre cele mai renumite locuri de nevointa ale monahilor ortodocsi.
Karulia, o preafrumoasa pustie
Karulia este cunoscuta ca fiind cea mai izolata zona a Sfantului Munte, situata in partea sudica a peninsulei athonite, pe o stanca abrupta, un adevarat loc al asprelor nevointe duhovnicesti.
Numele zonei, Karulia, vine de la scripete ("karouli” in limba greaca), pe care pustnicii il folosesc pentru a trage cosul in care alti monahi, pelerini sau pescari pun ca milostenie apa sau o bucata de paine.
Karulia se afla pe teritoriul Manastirii Marea Lavra. Pentru a trai aici, fiecare pustnic trebuie sa primeasca binecuvantare.
Sihastrii si-au construit colibele pe stanci sau in interiorul pesterilor, pe versantul abrupt al muntelui, la o inlatime variind intre 100 m pana la 500 m deasupra marii. Se poate urca aici pe scari speciale prevazute cu lanturi de siguranta.
Sihastrii s-au retras in acest loc pentru a se consacra vietii contemplative si ascezei. Si-au redus la minim nevoile trupesti, beau apa pe care o colecteaza atunci cand ploua si mananca numai atat cat sa ramana in viata. Isi castiga cele necesare traiului prin rucodelie (lucrul manual ), realizand cosuri si metaniere, pe care le vand sau le dau in schimb pe mancare, in portul Dafne.
La Karulia sihastrii traiesc fie de unii singuri, fie intr-o comunitate mica precum in Schitul Sfantul Sava.
Sihastrii athoniti care se nevoiesc in Karulia, pustia Muntelui Athos, doresc ca si launtric sa devina ingeri si nu numai pe dinafara, purtand Schima cea Mare sau Schima ingereasca, precum se arata in cantarea "O, preafrumoasa pustie”:
"Acel fiu de-mparat mare
Domnul dandu-i luminare
A lasat imparatie
Si a plecat in pustie
Cu dor si cu multa jale
Cantand-astfel pe cale
De vietuirea ingereasca
Domnul sa ma invredniceasca
Primeste-ma pe mine
Ca sa vietuiesc in tine
Intareste-ma-n rabdare
Dandu-mi buna cugetare
Si din lume cand m-oi duce
Sufletul sa-l pot da dulce
In Aceluia mana
Ce m-a zidit din tarana
Si a luat a noastra fire
Sa ne-aduca mantuire
Slava Domnului sa fie
De acum pana-n vecie!"
Radu Alexandru
-
Ospitalitatea
Publicat in : Pilda zilei
-
Sa nu judecam semenii
Publicat in : Pilda zilei
-
Parintele Calinic cel trezvitor
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.