Meghido este unul dintre marile orase antice din Tara Sfanta, acesta fiind mentionat si in Sfanta Scriptura. Localitatea biblica Meghido este singura asezare din Israel, metionata de toate marile puteri politice ale Orientului Apropiat din antichitate.

Datorita asezarii acestuia in Valea Israel, pe drumul comercial numit "Via Maris", care lega Siria de Egipt, el a fost unul de mare importanta, in lumea antica. Prin pozitia lui strategica, orasul Meghido controla principalele drumuri comerciale antice din Orientul Apropiat.

Aici au fost facute unele dintre cele mai mari descoperiri arheologice biblice din Orientul Apropiat, datorita acestui lucru, Meghido fiind considerat "bijuteria arheologiei biblice". Inconjurata de ziduri fortificate, dotata cu instalatii de apa sofisticate si dotata cu palate si temple impresionante, localitatea Meghido era vazuta ca "regina a oraselor din Canaan si Israel".

Meghido a inceput a domina regiunea inconjuratoare prin mileniul al IV-lea i.Hr. (3500). De-a lungul mileniilor IV-II i.Hr, localitatea Meghido a fost unul dintre cele mai puternice orase din nordul Canaanului.

Longevitatea comunitatii din Meghido este una impresionanta. Astfel, intre anii 6000 - 500 i.Hr, vreme de mai bine de cinci mii de ani, orasul a fost locuit fara intrerupere. Printre cei care si-au lasat urmele caracteristice, in localitatea Meghido, se numara urmatorii: canaaniti, egipteni, israeliteni, asirieni si persi, in perioada biblica, impreuna si turcii otomani si englezii, in timpurile mai noi.

Meghido este locul unde au avut loc unele batalii de seama, semnificative pentru istoria vestului Asiei. Acesta este locul unde egiptenii, condusi de faraonul Tutmose al III-lea, in secolul al XV-lea i.Hr, au cucerit Canaanul. Asirienii, tot de aici au inceput sa-i deporteze pe israelitenii din Regatul de Nord. Tot aici a fost omorat si regele Iosua, descendent din semintia lui David, de catre faraonul Necho al II-lea.

In cartea Apocalipsa, scrisa de Sfantul Ioan Teologul, intalnim numele de "Harmaghedon". "Si i-au strans la locul ce se cheama evreieste Harmaghedon" (Apocalipsa 16, 16). Aceasta numire este alcatuita, pe cale greceasca, din cuvintele evreiesti "har" (munte) si "meghido" (numele localitatii). Apocalipsa numeste acest loc drept loc al ultimei mari batalii, cu dimensiuni apocaliptice.

Meghido, locul marilor batalii si al Armaghedonului

Cand marile orase din Canaan s-au revoltat impotriva incercarilor lui Faraon de a stapani aceasta zona, luptele au inceput in apropiere de localitatea Meghido. Armata egiptenilor, condusa de faraonul Tutmose al II-lea, i-a surprins pe rebeli alegand cea mai periculoasa cale de atac, anume prin ingusta stramtoare Aruna.

Egiptenii au reusit sa asedieze orasul Meghido, prin tactici strategice, vreme de sapte luni. Victoria egipteana asupra localitatii Meghido a facut din Canaan o provincie a Noului Imperiu. Descrierea luptei de la Meghido este cea mai veche marturie a unei mari batalii antice.

Sase scrisori, trimise de Biridiya, regele din Meghido, faraonului Akenaton, in secolul al XIV-lea i.Hr, au fost descoperite in arhiva de la el-Amarna, in Egipt. Aceste scrisori dau marturie despre faptul ca Meghido era una dintre cele mai mari cetati din Canaan.

Sfanta Scriptura il aminteste pe regele din Meghido intre conducatorii infranti de Iosua, in luptele de cucerire a Canaanului. "Iata acum si regii din tara Amoreilor, pe care i-a batut Iosua si fiii lui Israel dincoace de Iordan, spre apus de la Baal-Gad, din valea Libanului, pana la Pele, muntele care se intinde spre Seir (...) un rege al Meghidonului" (Iosua Navi 12, 7, 21).

Tinuturile castigate de Iosua au fost impartite semintiilor lui Israel, astfel incat lui Manase i-au revenit cele ce cuprindeau si localitatea Meghido. "In Isahar si Aser sunt ale lui Manase: (...) locuitorii Meghidonului si locurile care tin de el, si a treia parte din Nafet cu satele lui" (Iosua Navi 17, 11).

Cetatea Meghido a fost zidita de catre imparatul Solomon. "Iata hotararea pentru darea pe care a pus-o regele Solomon, ca sa zideasca templul Domnului, casa lui, Milo, zidul Ierusalimului, Hatorul, Meghido si Ghezerul" (III Regi 9, 15). In acea vreme, localitatea a ajuns centrul provinciei regale.

Faraonul egiptean Shishak a cucerit localiatea Meghido in cea de-a doua jumatate a secolului al X-le. Cucerirea orasului este marturisita atat in inscriptiile din Templul din Karnak, cat si in unele urme de pe locul cu pricina.

In secolele IX-VIII i.Hr, conducatorii Regatului de Nord al lui Israel au rezidit fortareata, intarind-o cu mult mai mult decat inainte. Palatele, sistemele de apa si fortificatiile sunt unele dintre cele mai elaborate exemle de arhitectura din Epoca Fierului.

In anul 732 i.Hr., regele asirian Tiglath III a ocupat din nou regiunea. In anii urmatori, localitatea Meghido fiind folosita pe post de capitala a provinciei asiriene din Regatul de Nord.

Odata cu caderea Imperiului Asirian, marele reformator religios, regele Iosia din Iuda, a fost omorat, de catre faraon, in Meghido. "Celelalte stiri despre Iosia si despre toate cate a facut el sunt scrise in cartea Cronicilor regilor lui Iuda. In zilele lui s-a dus Faraonul Neco, regele Egiptului, impotriva regelui Asiriei, la raul Eufratului. Atunci a iesit Iosia in intampinarea lui, iar acela cand l-a vazut l-a omorat in Meghido. Iar robii lui l-au luat mort din Meghido si l-au dus la Ierusalim de l-au ingropat in gropnita lui" (IV Regi 23, 28-30).

In anul 1964, datorita semnificatiei deosebite a locului, atat pentru evrei, cat si pentru crestini, Meghido a fost ales drept loc de intalnire intre papa Paul al VI-lea si presedintele Zalman Shazar. Aceasta este prima vizita facuta de un papa in Tara Sfanta.

In urma sapaturilor arheologice efectuate intre anii 2003-2005, arheologii israelieni au descoperit ramasitele unei structuri crestine in zona Meghido, iar istoricii considera ca este probabil cea mai veche structura de acest gen din Orientul Mijlociu. Descoperirea dateaza din perioada in care religia crestina era inca o religie prigonita, iar pe altar nu apare semnul crucii. Cladirea are dimensiuni reduse, de sase metri latime si noua metri lungime, si este pavata cu un mozaic deosebit de frumos, inscriptionat cu ornamente in limba greaca si cu simbolul celor doi pesti, specific perioadei crestinismului timpuriu.

Este o descoperire rara, bogata in informatii si situata acum sub temelia unei inchisori de inalta securitate din Meghido. Mozaicul a fost observat, pentru prima data, chiar de un prizonier israelian, care lucra pentru Autoritatea Antichitatilor din Israel. Aceasta institutie a dispus cercetarea in amanuntime a zonei, in speranta ca vor gasi noi dovezi arheologice, deoarece autoritatile inchisorii au anuntat ca vor sa renoveze cladirea.

Arheologii considera ca recenta descoperire era un loc public de rugaciune si ar putea data de la inceputurile secolului al IV-lea. Aceasta este perioada in care simbolul celor doi pesti preceda crucifixul si emblema ecleziastica. Una dintre inscriptiile gasite langa mozaic este dedicata ofiterului "Gayanos", care a facut donatii pentru realizarea constructiei.

Lucratorii de pe santierul arheologic trebuie sa mai gaseasca si alte informatii sau dovezi pentru a stabili cu exactitate data constructiei lacasului de cult. Oricum, istoricii israelieni considera ca aceasta descoperire este extrem de importanta pentru perioada in care crestinismul cucerea aceasta parte a lumii.

Teodor Danalache

• Elemente din cultul mozaic in cultul crestin
  Publicat in : Viata liturgica
• Harta in mozaic din Madaba
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica din secolul al V-lea, descoperita in Tara Sfanta
  Publicat in : Religie
• Sfanta Manastire Dionisiu
  Publicat in : Biserica in lume

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: