Turnul lui David

Turnul lui David

Turnul lui David este o antica citadela situata langa Poarta Jaffa, la intrarea in partea veche a orasului Ierusalim. 

Construita spre a intari un punct vulnerabil al zidului ce imprejmuia vechiul oras sfant, citadela de astazi dateaza inca din secolul al II-lea i.Hr. Mai mult sau mai putin, aceasta fost daramata si refacuta de mai multe ori, de-a lungul istoriei, de liderii crestini, musulmani, mameluci si otomani, care au stapanit consecutiv orasul.

Numele locului, anume "Turnul lui David", se datoreaza crestinilor bizantini, care considera ca aici s-a aflat Palatul Regelui David. In interiorul acesteia, arheologii au descoperit obiecte de mare valoare istorica si artistica, cele mai vechi dintre ele datand inca de acum 2.700 de ani.

Turnul lui David - scurt istoric

In cadrul secolului al II-lea i.Hr, vechiul oras Ierusalim s-a exins in partea numita astazi Colina Vestica. Aceasta parte a orasului, ce se intinde pe o colina inalta de 773 de metri, avand pe mai toate partile vai abrupte, inglobeaza cartierul armean, cateva cartiere evreiesti si Muntele Sion.

Turnul lui David din Ierusalim

Singura parte in care colina orasului cobora lin era coltul nord-vestic al acesteia. Dupa fortificatiile comandate de Regele David si de fiul sau, Regele Solomon, un alt mare rege, anume Regele Iezechia, a continuat fortificarea orasului sfant, zidind in special aceasta zona vulnerabila.

Peste cateva secole, regii hasmonei au inconjurat regiunea cu un impresionant zid de aparare, punctat din loc in loc cu turnuri de supraveghere. Acest zid este numit de istoricul Iosif Flaviu (secolul I) drept "Primul Zid".

Imparatul Irod, care a preluat conducerea asupra locului, dupa caderea dinastiei hasmoneilor, a adaugat fortificatiilor inca trei turnuri de aparare, masive si impunatoare (37-34 i.Hr). El a zidit aceste trei turnuri chiar in partea nord-vestica a colinei sfinte, exact acolo unde se afla astazi Turnul lui David. Scopul principal nu era insa acela atat de a proteja orasul, intr-un punct vulnerabil, cat anume de a-si proteja propriul palat, asezat pe Muntele Sionului.

Turnul lui David din Ierusalim

Cel mai mare turn, inalt de aproape 45 de metri, a fost numit de Irod cu numele de "Phasael", in cinstea fratelui sau, care se sinucisese. Un alt turn a fost numit "Miriam", in cinstea celei de a doua sotii a sa, pe care el a omorat-o si a inmormantat-o intr-o pestera, in partea vestica a turnului. Cel de-al treilea turn a fost numit, tot de Irod, cu numele de "Hippicus", in cinstea unuia dintre prietenii sai. Dintre cele trei turnuri, pana astazi s-a pastrat numai cel numit "Phasael".

Dupa distrugerea Ierusalimului, de catre romani, in anul 70, citadela a fost folosita drept tabara militara, pentru trupele ramase in oras. In momentul in care Imperiul Roman a imbratisat crestinismul, ca religie imperiala de stat, in secolul al IV-lea, in citadela s-a adunat o comunitate de calugari.

Dupa cucerirea Ierusalimului, de catre arabi, in anul 638, noii conducatori musulmani au intarit aceasta citadela. Aceasta structura fortificata a rezistat impresionat asediului cruciatilor, din anul 1099, cedand numai in momentul in care celor aflati in interior li s-a permis libera plecare din zona.

Turnul lui David din Ierusalim

In perioada de conducere cruciata, nenumarati pelerini au inceput sa vina in orasul sfant Ierusalim, mai toti intrand in acesta prin Poarta Jaffa, prima de langa citadela. Pentru a-i proteja pe pelerini de hoti, mai ales la intrarea in oras, cruciatii au zidit un turn special, in partea superioara a citadelei, iar pe drumul ce vine dinspre Jaffa au zidit cateva puncte de paza. Citadela a mai fost folosita si ca resedinta, de catre regii cruciati din Ierusalim.

In anul 1187, sultanul Saladin a ocupat Ierusalimul, dimpreuna cu citadela cruciata. Mamelucii au distrus citadela in anul 1260, reconstruind-o insa ceva mai tarziu. Aceasta a fost reconstruita si intre anii 1537-1541, de catre otomani, cand a si fost zidita intrarea cea mare a orasului. In interiorul citadelei, otomanii au zidit o moschee, adaungandu-i acesteia si un minaret, pastrat pana astazi.

Vreme de mai bine de 400 de ani, citadela a fost folosita pe post de garnizoana turceasca. In aceasta perioada, locul isi primeste numele de "Turnul lui David", dupa numele ctitorului de drept al Ierusalimului.

Turnul lui David din Ierusalim

In vremea Primului Razboi Mondial, fortele britanice, conduse de generalul Edmund Allenby, au cucerit Ierusalimul. Generalul a declarat cucerirea orasului stand pe o platforma amenajata imediat langa intrarea in Turnul lui David.

In perioada de conducere englezeasca (1917-1948), aici a fost infiintata o comisie speciala, avand drept principal scop protejarea patrimoniului cultural al acestuia. Aceasta organizatie a curatat, renovat si redeschis citadela, in special ca loc pentru savarsirea concertelor si a adunarilor publice. Dupa anul 1930, in interiorul citadelei a fost amenajat Muzeul Palestinian de Folclor.

Turnul lui David din Ierusalim

Dupa razboiul din anul 1948, avut loc intre arabi si israeliti, legiunea araba a capturat orasul, transformand din nou citadela in tabara militara. Dupa victoria israeliteana din anul 1967, obtinuta in urma unui razboi de sase zile, citadela a fost din nou transformata in obiectiv cultural.

Muzeul de Istorie din Turnul lui David a fost deschis in anul 1989, de catre Fundatia din Ierusalim. Muzeul isi intinde exponatele atat in mai toate camerele vechii citadele, cat si in curtea acesteia. Cele mai vechi dintre exponatele infatisate dateaza inca de acum mai bine de 2.700 de ani.

Teodor Danalache

Turnul lui David din Ierusalim

Pe aceeaşi temă

29 Iunie 2012

Vizualizari: 6239

Voteaza:

Turnul lui David 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Sfintele Pasti in cultul ortodox
Sfintele Pasti in cultul ortodox Evanghelia este izvor de bucurie şi de nădejde. Trăirea creştină trebuie să fie o trăire de bucurie. Temeiurile bucuriei noastre le avem în credinţa noastră, în rânduielile Bisericii noastre, în sărbătorile noastre, în slujbele Bisericii noastre. Mereu 10.00 Lei
Spiritualitatea Rasaritului crestin. III. Monahismul
Spiritualitatea Rasaritului crestin. III. Monahismul Monahii au jucat un rol hotărâtor în formarea concepției despre viața duhovnicească în Răsăritul creștin. Încă de la originile sale, viața monahală a fost imaginea vieții creștine autentice. Dornici să păzească toate poruncile lui Hristos, monahii sunt 38.00 Lei
Ghid de calatorie de la Pasti la Rusalli
Ghid de calatorie de la Pasti la Rusalli Această carte este un ghid de însoțire pentru drumul dintre Înviere și Rusalii. O hrană duhovnicească pentru zilele-reper ale acestei perioade: Săptămâna Luminată, duminicile pascale, Înjumătățirea praznicului, Înălțarea Domnului, Sâmbăta morților. 22.00 Lei
Uimiri, rostiri, pecetluiri (editia a doua)
Uimiri, rostiri, pecetluiri (editia a doua) Reacționând cu rău la rău, nu reușim decât să înmulțim răul pe pământ. Putem ieși din acest cerc vicios doar dacă cerem de la Dumnezeu puterea și știința Lui de a accepta durerea pe care ne-o produce răul, fără a răni și noi, dar și fără a tolera răul. 21.00 Lei
Ma calci pe nervi! Despre manie si cum sa o biruim
Ma calci pe nervi! Despre manie si cum sa o biruim „Dacă încă vezi inima ta aprinzându‑se de mânie, răstignește‑o și adu‑ți aminte de Patimile lui Hristos, și ca praful vei risipi de la tine orice mânie.” (Sfântul Ioan Gură de Aur) „Iată cât de bun și cât de frumos este ca frații să locuiască împreună” 10.00 Lei
Amintiri despre Sfintii Nichifor cel Lepros si Evmenie Saridakis
Amintiri despre Sfintii Nichifor cel Lepros si Evmenie Saridakis De multe ori noi, creștinii de astăzi, căutăm sfințenia acolo unde ne convine. O sfințenie ușoară, o sfințenie „de canapea”, adică una care să fie ferită de durere, de jertfă și de tăierea voii proprii. Însă, de-a lungul istoriei, Biserica ne-a pus 35.00 Lei
Sfanta Cuvioasa Mavra de pe Ceahlau
Sfanta Cuvioasa Mavra de pe Ceahlau Recent canonizată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău este una dintre noile lumini ale sfințeniei românești. Nevoitoare pe Muntele Ceahlău, ea a dus o viață de rugăciune, smerenie și dăruire pentru 11.00 Lei
Atentia in viata duhovniceasca: importanta, piedici si remedii
Atentia in viata duhovniceasca: importanta, piedici si remedii Pe parcursul întregii lucrări am urmărit să răspund la unele întrebări ce vizează importanța, piedicile și remediile atenției în viața duhovnicească. Printre elemente de noutate ale acestei teze se află și prezentarea unor aspecte ce țin de 78.00 Lei
Cum traim bucuria Duhului inca din aceasta viata
Cum traim bucuria Duhului inca din aceasta viata De ce sfinții luptă până în ultima clipă? De ce, până în ultima clipă, se roagă și spun că sunt cei mai păcătoși? Pentru că, din firea umană, până la înviere, până la moartea și învierea cu trupul, nu dispar aceste date ale păcatului. Nu dispare această 21.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact