Necuvintele au biruit cuvintele
ce s-au asezat rabdatoare pe umaul iernii
cernit de timpuri rupte din alte timpuri.
Sangereaza viata pe-o petala uscata de mar
de cealalta parte amurgul danseaza
inima cuvantului se zbate neputincioasa
aproape de altarul noptii,
pasesc steaua necuvantului
piatra dura a sufletului lasa
urme adanci în cuvant,
se desprinde o parte din trupul necuvintelor,
alearga pe dealul prezentului
si-l loveste fara mila
si-l musca cu o cruzime dulceaga
Doamne! Necuvantul e ora cuvantului?
Lucretia Ionescu Buiciuc
-
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine - Vasilica Grigoras
Publicat in : Poezii ortodoxe -
O treapta din scara catre Domnul
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Iisuse, preadulce Hristoase
Publicat in : Poezii ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.