Ce este anul? Ce este calendarul? Calendarul iulian revizuit. Cum si de ce?!
Anul calendaristic trebuie sa fie sincron cu ciclul anotimpurilor, deci trebuie sa fie o aproximare cu o precizie cat mai mare a anului tropic.
Introducerea calendarului gregorian si a calendarului iulian revizuit a fost necesara deoarece, in cazul calendarului iulian, anul calendaristic era ceva mai lung decat anul astronomic, facand ca echinoctiul de primavara sa se mute usor inapoi in anul calendaristic. Insa cum se intampla aceasta si mai ales de ce vom vedea in continuare.
Ce este calendarul?
Calendarul este un sistem de masurare a timpului fizic iar "calende" provine de la "caleo" care inseamna a chema, caci in prima zi a fiecarei luni cetatenii romani erau chemati in forum la adunarea publica pentru a li se aduce la cunostinta lucruri de interes public. Urmarind trecerea timpului fizic, omul a ajuns sa delimiteze perioadele ciclice ale acestor si astfel s-a ajuns la delimitarea zilelor, saptamanilor, anilor, orelor, minutelor, s.a.m.d.
Ce este anul?
Termenul de an este folosit pentru a indica perioada orbitala de parcurgere a unei rotatii in jurul Soarelui de catre fiecare planeta.
Ce este anul terestru?
Anul terestru este dat de o rotatie completa a Pamantului in jurul Soarelui. Pare destul de simplu, dar exista o problema. Pamantul nu revine in punctul de plecare dupa efectuarea unei rotatii complete. Asa ca ne putem intreba, si pe buna dreptate, cum de stim cand incepe sau se termina anul?
In astronomie, durata unui an este definita ca durata unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui. In functie de punctele de referinta alese in determinarea acestei mișcari, exista:
1. Anul sideral este durata revolutiei siderale, raportand orbita circumsolara la stelele indepartate. Perceputa de pe Terra, miscarea circumsolara creeaza impresia ca Soarele se misca printre constelatiile zodiacale pe o traiectorie numita ecliptica. Cand Soarele revine la punctul initial, a trecut un an sideral. Aceasta miscare este dificil de observat in mod direct, deoarece nu putem vedea stelele ziua, atunci cand Soarele se afla pe bolta cereasca.
Totusi, daca privim cerul inaintea fiecarui rasarit de Soare, miscarea anuala este foarte usor perceptibila. Ultimele stele care rasar nu sunt mereu aceleasi, iar dupa una-doua saptamani se observa o deplasare catre in sus a acestora. De exemplu, in iulie, in emisfera nordica, steaua Orion nu este vizibila inaintea rasaritului, dar in august aceasta este foarte usor de observat pe cer. Folosind aceasta metoda de masurare a duratei unui an, se ajunge la o perioada de 365 de zile 6 ore, 9 minute si 10 secunde.
2. Anul tropical reprezinta o alta posibilitate este masurarea lungimii anului in conformitate cu trecerea anotimpurilor. Din cauza inclinatiei axei de rotatie a Pamantului, pozitia Soarelui pe bolta cereasca se schimba de la o zi la alta pe parcursul unui an. Daca fotografiem Soarele la pranz pe parcursul zilelor unui an, putem observa ca acesta urmeaza pe bolta cereasca o traiectorie aparenta, numita analema.
In zilele in care inclinatia fata de Soare (spre sau dinspre acesta) este maxima, durata zilei-lumina atinge la randu-i un maxim, respectiv un minim. Aceste zile se numesc solstitii, iar Soarele va fi pe analema in stanga sus, respectiv in dreapta jos. In zilele cand inclinatia planetei este perfect laterala fata de Soare, ziua si noaptea au durate egale. Acestea sunt echinoctiile, iar Soarele va fi la acest punct de intersectie pe analema.
Timpul in care Soarele parcurge distanta intre doua echinoctii de primavara reprezinta un an tropical. Astfel masurat, anul dureaza 365 de zile, 5 ore, 48 de minute si 46 de secunde.
Anul ca unitate de timp
Ca unitate de masura pentru timp, anul poate fi una din mai multe variante, fiind necesar sa se precizeze care dintre ele este folosita:
1. anul iulian: 365,2563 zile.
2. anul gregorian: 365,2425 zile.
3. anul “obisnuit” (calendaristic, secular): de 365 zile.
4. anul sideral: 365 de zile 6 ore, 9 minute si 10 secunde. (365,2563 zile)
5. anul tropical: 365 de zile, 5 ore, 48 de minute si 46 de secunde. (365,2421 zile)
Anul calendaristic
Anul calendaristic trebuie sa fie sincron cu ciclul anotimpurilor și prin urmare trebuie sa fie o aproximare cat mai buna a anului tropic. Din ratiuni practice, anul calendaristic are un numar intreg de zile. Unii ani au 365 de zile (anii obișnuiti), altii au 366 de zile (anii bisecti), astfel incat durata medie a anului calendaristic sa fie aproximativ egala cu durata anului tropic.
Dupa cum am precizat anterior, in astronomie anul tropic reprezinta intervalul de timp in care pamantul face o rotatie completa in jurul soarelui. Timpul necesar este de 365 zile, 5 ore, 48 minute, 46 secunde. Primul care a oferit o metoda de sincronizare a anului tropic cu cel calendaristic a fost Sosigene, in anul 46 i.d.Hr, in timpul Imparatului Iulius Caesar. Sosigene a stabilit ca pentru a elimina diferenta de 5 ore, 48 min si 46 secunde dintre anul tropic si cel calendaristic; la fiecare 4 ani trebuie adaugata adauga o noua zi la anul calendaristic. Astfel a stabilit ca luna februarie la fiecare 4 ani sa aiba 29 de zile si asa au inceput sa apara anii bisecti. In vremea lui Sosigene, echinoctiul de primavara era la 24 martie, iar anul incepea la 1 ianuarie. Acesta a fost numit calendarul iulian.
Calendarul iulian insa avea o problema, pentru ca el a aproximat cele 5 ore, 48 min si 46 secunde ca fiind 6 ore. Ramanea astfel o diferenta de 11 minute si 14 secunde cu care anul civil era mai lung decat anul tropic. Pare nesemnificativa aceasta diferenta insa ea face ca la fiecare 128 de ani sa apara o diferenta (desincronizare) de o zi intre anul tropic si cel calendaristic (adica echinoctiul de primavara se muta inapoi in anul calendaristic). Astfel, datorita acestei diferente, in vremea Primului Sinod Ecumenic (Niceea in anul 325 d.Hr.) echinoctiul de primavara s-a serbat la 21 martie.
In secolul al XVI-lea diferenta intre echinoctiul real, astronomic si cel ipotetic (calendaristic) ajunsese la 10 zile. Astfel, in anul 1582 papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian cu ajutorul astronomului Luigi suprimand mai intai cele 10 zile cu care anul calendaristic a ramasa in urma anului astronomic (readucand astfel in 1582 echinoctiul de primavara la 21 martie) si apoi stabilind ca anii bisecti calendaristici sa ramana bisecti doar cei care se impart exact la 4, iar ceilalti sa ramana comuni. (Regula stabilita: anii divizibili prin 100 vor fi ani bisecti numai daca sunt divizibili si prin 400.) Astfel, prin suprimarea celei de-a 366 zi din unii ani bisecti se asigura pentru o perioada de 3400 de ani, o coincidenta a anului civil cu cel astronomic.
Bisericile ortodoxe au acceptat calendarul indreptat (calendarul iulian revizuit) in 1923 dupa congresul de la Constantinopol cand s-a hotarat indreptarea calendarului. (Atunci a fost adoptata regula anului bisect care difera de cea a Calendarului gregorian: anii care se divid cu 4 sunt ani bisecti, cu exceptia anilor care se divid cu 100 care nu sunt bisecti, doar daca nu dau un rest de 200 sau 600 cand se divid cu 900, caz in care ei nu sunt bisecti. Acest lucru inseamna ca cele doua calendare vor fi diferite in 2800, care va fi un an bisect in Calendarul gregorian dar un an obisnuit in Calendarul iulian revizuit.) Calendarul iulian revizuit a fost adoptat de patriarhia ecumenica, Bisericile din Grecia, Albania, Cipru, Polonia, Romania, Cehoslovacia, Finlanda, Patriarhia Antiohiei si a Alexandriei. Au ramas pe vechiul calendar patriarhia ierusalimului, Biserica Rusa, cea Sarba si Muntele Athos. S-a gasit o cale de compromis asa incat Pastele sa fie serbat de toata B.O dupa pascalia veche.
Eugen Gantolea
Eugen Gantolea
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.