
In ultimii ani ai secolului XX a aparut un nou concept medical si teologic, cel de neuroteologie. Termenul este imprumutat din romanul "Insula" al lui Aldous Huxley. Prof . Dr. Andrew Newberg, sef al clinicii de medicina nucleara la Universitatea din Pensylvania specifica despre aceasta disciplina ca se ocupa cu identificarea mecanismelor cognitive implicate in experienta religioasa si in codificarea ideii de credinta. Studii de laborator care au ca obiect loturi de calugari si laici pentru a identifica zonele din creier implicate in actul credintei si chimia corespunzatoare lor.
In anul 2001, Newberg studiaza prin PET (tomografie computerizata cu emisie de pozitroni), un lot de calugari tibetani, in timpul meditatiei pe o tema religioasa si observa scaderea activitatii cerebrale in lobul parietal stang. Subiectii pareau deconectati de lumea imediata, fizica. Asadar omul pare programat pentru credinta pentru ca are structurile biologice necesare, cu corectia ca acest lucru este valabil pentru toata lumea. La unele persoane aceste cai sunt deja activate, dar la altele sunt mai putin activate, desi exista. Jaqueline Borg de la Universitatea Karolinska (Suedia), intreprinde in 2003 un studiu pe voluntari si a ajuns la concluzia ca neurotransmitatorul implicat in actul credintei este serotonina, i s-a spus si molecula credintei.
Un studiu german implica hormonii opioizi umani, endorfinele, enkefalinele in extazul mistic. Psihologii de la Universitatile din Montreal au studiat cu mijloace moderne fenomenele care se petrec in creier in timpul rugaciunii intense pe loturi de calugarite carmelite. S-a demonstrat activarea lobului temporal drept si a cortexului fronto-occipital, mai ales pe ideea de contact Divin. Lobul temporal drept functioneaza de asemenea ca o zona care dinamizeaza capacitatile de autovindecare si telepatia. Lobul temporal drept este activat in principal de rugaciune.
Astazi mai multe studii extrem de serioase dovedesc eficacitatea rugaciunii. Cel mai cunoscut este cel a lui Randolph Byrd, cardiolog la Spitalul Municipal din San Francisco. Acest studiu a aratat ca pacientii pentru care se facusera rugaciuni s-au videcat cu 10% mai repede si mai bine decat pentru cei pentru care nu s-a rugat nimeni. Experientele lui Byrd, au fost repetate de catre o echipa de medici de la Institutul de boli de inima din Kansas City, la 990 de pacienti. Rezultatele au evidentiat acum o scurtare cu 11% a timpului de vindecare, fata de un grup de control. Lobul temporal drept este implicat in procesul de vindecare, comunicand cu campurile morfice ale corpului si trezind energiile vindecatoare ale corpului nostru (vezi vindecari spontane de cancer, maladii autoimune, etc.) Probele stiintifice atesta in mod clar ca lobul temporal drept are facultatea de a ne vindeca, cand este activat prin intermediul energiilor vindecatoare universale, pe care oamenii le asimileaza cu forta Divina.
Vizireanu Fulvia (Felicis)
Bibliografie
Dr. Melvin Morse, "Uluitoarea conexiune Divina", Editura Firul Ariadnei, 2004
Duve C., "Vital Dust, Life as a Cosmic Imperativ", 1995
L. Rampa, "Al trelea ochi", Editura Herald, 2006
Michel Newton, "Destinul Sufletelor", Editura Daath, 2004
-
MEMO ON - mentinerea memoriei cu Ayurveda
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Sufletul omenesc - icoana a dumnezeirii
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.