Copiii si telefoanele mobile

Copiii si telefoanele mobile Mareste imaginea.

Doctorul George Carlo, fost cercetător-şef în cadrul unuia dintre cele mai extinse eforturi realizate în lume pentru cercetarea siguranţei tehnologiei wireless, a fost angajat de industria telefoanelor celulare pentru a dovedi că telefoanele mobile sunt sigure - nu a putut

„Unul câte unul, în studiul doctorului Carlo au apărut semne alarmante: telefoanele celulare interferă cu stimulatoarele cardiace, craniul aflat în dezvoltare al copiilor este adânc penetrat de către energia emisă de un telefon celular, bariera de sânge din creier care îl protejează pe acesta împotriva atacului toxinelor poate fi compromisă de radiaţiile emise de telefoanele celulare, şi, cel mai uimitor lucru, radiaţiile din domeniul frecvenţelor radio emise de aceste telefoane creează micronuclee în celulele sangvine, tip de deteriorare genetică cunoscută ca semn caracteristic al cancerului.”136

Iată câteva imagini care nu reprezintă, după cum v-aţi putea închipui, creierul unor persoane după ce au consumat droguri, ci creierul copiilor noştri în timp ce vorbesc la telefonul mobil!137 Copiii sunt mai susceptibili la deteriorări genetice deoarece ţesuturile din creierul lor sunt încă în creştere, iar celulele lor se divid rapid. Distrugerile materialului genetic în celulele aflate în creştere conduc la întreruperea funcţionării celulelor, moartea acestora, dezvoltarea tumorilor şi deteriorarea sistemului imunitar şi a sistemului nervos. Mai mult, sistemele de protecţie care permit adaptarea la atacuri de orice fel din partea mediului nu sunt încă dezvoltate complet la copii. In creier, spre exemplu, aceste sisteme se dezvoltă şi cresc până la vârsta de 20 de ani.

Marea susceptibilitate a copiilor şi adolescenţilor la tipurile de riscuri pentru sănătate, arătată acum de datele ştiinţifice despre radiaţiile din domeniul microundelor, cumulată cu pătrunderea semnificativ mai mare a acestor radiaţii în creierul copiilor, necesită o acţiune imediată pentru a-i proteja pe copii.

Conform unui studiu publicat cu patru ani în urmă (.Mascheroni şi Olafsson, 2016), în Europa, aproximativ 80% dintre copiii cu vârste între 9 şi 16 ani deţineau un telefon mobil, iar 46% aveau smartphone. Intre timp aceste procente au crescut semnificativ. De pildă, în Finlanda (ţara de origine pentru Nokia) 97% dintre copii deţin sau au acces la un smartphone (Shamel şi colab, 2020, p. 140). In România, accesarea internetului de pe telefonul mobil de către copii a crescut de peste patru ori din 2010 până în 2018, ajungând la 84%. Experienţele negative online ale copiilor români (în special cyberbullying), recunoscute de ei înşişi, au crescut de la 21% în 2010 la 33% în 2018 (Shamel şi colab, 2020, p. 151). De asemenea, 86% dintre copiii români cu vârste între 9 şi 16 ani intră pe internet de pe smartphone, majoritatea zilnic (în 2010, acest procent era de doar 2%) (Shamelşi colab, 2020, p. 18). In condiţiile în care corpul copiilor de 10 ani absoarbe cu 153% mai multă radiaţie decât adulţii {Gandhi şi colab., 2011), iar riscul de cancer cerebral creşte cu 500% la adolescenţii care folosesc telefonul mobil înaintea vârstei de 20 de ani (Hardell şi Carlberg, 2013), nu pot să nu ne îngrijoreze efectele pe care le au asupra lor radiaţiile electromagnetice emise atunci când au datele mobile conectate, chiar şi atunci când nu navighează pe Internet, însă îşi ţin telefonul aproape de corp...

Radiaţiile emise de telefoanele mobile şi riscul apariţiei leucemiei la copii

O analiză a efectelor câmpurilor electromagnetice (şi în particular ale radiaţiilor emise de telefoanele mobile), folosind datele provenind de la nouă studii diferite, a ajuns la rezultatul că, în cazul copiilor expuşi la mai mult de 4mG există o probabilitate de două ori mai mare ca aceştia să se îmbolnăvească de leucemie.

„Nivelul semnificaţiei pe care o prezintă excesul de risc la expuneri ridicate face ca simpla întâmplare să reprezinte o explicaţie foarte improbabilă”, a conchis o echipă internaţională alcătuită din epidemiologi dintre cei mai de seamă, în numărul din septembrie 2000 al prestigioasei reviste British Journal of Cancer (83, p. 692-698, 2000). Condusă de Dr. Anders Ahlbom de la Institutul Karolinska din Stockholm, echipa care a efectuat studiul include pe doctorii Nicholas Day din Marea Britanie, Maria Feychting din Suedia, Martha Linet din S.U.A., Mary McBride din Canada, Jorg Michaelis din Germania, Jorgen Olsen din Danemarca, Tore Tynes din Norvegia şi Pia Verkasalo din Finlanda, fiecare dintre ei conducând câte un studiu important în propria lor ţară.

Aceste rezultate sunt similare cu cele anunţate cu un an înainte de Dr. Sander Greenland de la Universitatea California din Los Angeles (vezi Microwave News, septembrie/octombrie 1999), în- tr-o analiză care a combinat de asemenea rezultatele mai multor ţ studii. „Rezultatele sunt foarte asemănătoare. Sunt mult mai asemănătoare decât ne-am fi putut aştepta, având în vedere modurile diferite în care au fost realizate aceste studii”, a declarat Greenland ş pentru Microwave News în septembrie 2000.138

Cei mai competenţi oameni de ştiinţă acuză companiile de telefonie mobilă că pun în pericol sănătatea tinerilor prin ofertele care îi vizează

Firmele de telefonie mobilă îşi iau în mod cinic ca public ţintă copiii, deşi aceştia sunt cei mai sensibili la radiaţii, a declarat unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă. Sir William Stewart, care a condus una dintre cele mai vaste investigaţii din lume asupra siguranţei telefoanelor mobile, a afirmat că cei care-i încurajează pe copiii sub 16 ani să cumpere telefoane mobile sunt iresponsabili.139

Copii nenăscuţi afectaţi de radiaţiile emise de telefoanele mobile

Posibilitatea aceasta creşte atunci când dispozitivele sunt purtate aproape de locul în care se află embrionul sau fătul. Oamenii de ştiinţă au accentuat faptul că embrionul sau fătul nu trebuie expus la radiaţii din domeniul radiofrecvenţelor (RF), precum sunt cele emise de telefonul mobil.

Rezultatele cercetărilor publicate continuă să arate înţelegerea generală că expunerea oamenilor la radiaţii RF poate produce efecte de distrugere genetică. Aceste efecte includ distrugerea cromozomilor, deteriorarea ADN-ului, cancer, pierderea memoriei ş.a.140

Guvernul Marii Britanii interzice telefoanele celulare în toate şcolile

In noiembrie 2003, învăţătorii britanici au primit dispoziţia din partea guvernului de a interzice elevilor folosirea telefoanelor mobile, în condiţiile creşterii temerilor legate de siguranţa pe care o prezintă acestea. Secretarul de stat pentru educaţie al Marii Britanii, David Blunkett, a afirmat că telefoanele mobile nu trebuie folosite de elevii sub 16 ani decât în cazuri de urgenţă.

Această dispoziţie guvernamentală a fost dată după publicarea, în acelaşi an, a rezultatelor investigaţiilor conduse de fostul cercetător-şef al guvernului, Sir William Scewart. Acesta a atras atenţia asupra susceptibilităţii mai ridicate a copiilor la efectele negative ale radiaţiilor, din pricina faptului că sistemul lor imunitar nu este încă dezvoltat complet.141

Radiaţiile din domenitd frecvenţelor radio şi autismul la copii

Mai mulţi oameni de ştiinţă ridică problema unei legături între utilizarea telefonului mobil şi autism. Numărul cazurilor de autism a crescut într-adevăr considerabil în ultimii ani în ţările cu nivel de trai ridicat. Studii epidemiologice realizate în Anglia, în regiunea Stafford, au arătat, pentru anii 1998-1999, un caz de autism la 595 de copii, iar pentru anul 2002, un caz la doar 454 de copii (Chakrabarti şi Fombonne, 2001; 2005). în Statele Unite, în Minnesota, în perioada 1991-1992 se întâlnea un caz de autism la 3.300 de copii; în anii 2001-2002, rata autismului ajunsese la o valoare alarmantă de un caz la doar 192 de copii (Gurney şi colab., 2003). Pentru întreg teritoriul Statelor Unite, pe perioada 1992-2003, s-a găsit o relaţie aproape liniară între numărul cazurilor de autism diagnosticate în şcoli şi numărul telefoanelor mobile vândute. In SUA, numărul cazurilor de autism a crescut de la aproximativ 8.200 de cazuri în 1992 până la 148.200 de cazuri în anul 2003, în timp ce numărul telefoanelor mobile vândute a crescut de la aproximativ 15 milioane în 1992 până la 140 de milioane în 2003 (Thornton, 2006).

La persoanele ce suferă de autism apare o disfuncţie a sistemului celular special ce este implicat în capacitatea de imitare, de învăţare a limbajului şi de învăţare a conduitelor sociale. Acest sistem celular special este compus din celule nervoase ale cortexului cerebral, celulele „oglindă”, situate în regiunile frontală, parietală şi temporală ale creierului. Microundele pot altera buna funcţionare a acestor celule şi pot astfel favoriza apariţia de probleme de autism.

Studii din 2004 au sugerat posibilitatea unei asocieri între expunerea fetală/neonatală la radiaţii electromagnetice din domeniul frecvenţelor radio şi incidenţa crescută a sindromului ASD (Autism Spectrum Disorders).

Datele epidemiologice obţinute indică o creştere dramatică a sindromului ASD. Rezultatele cele mai recente indică o incidenţă a acestuia de aproximativ un caz la fiecare 36 de copii. Totuşi, etiologia autismului urmează să fie determinată.

Datele obţinute sugerează o posibilă corelaţie între incidenţa autismului şi o toxină din mediu neluată în considerare până acum. Faptul că radiaţia din domeniul frecvenţelor radio este o substanţă biologic activă reprezintă un fapt general acceptat de comunitatea ştiinţifică. De asemenea este recunoscut faptul că în ultimii douăzeci de ani oamenii au devenit expuşi pretutindeni la radiaţiile din domeniul frecvenţelor radio, în vreme ce astfel de expuneri erau destul de rare înaintea acestei perioade.142
într-un interviu postat pe YouTube în 2012, dr. Klinghardt, medicul fondator al Institutului Klinghardt de neurobiologie aplicată, afirma cu îndrăzneală că legătura de cauzalitate dintre câmpurile electromagnetice şi autism este atât de puternică, încât poate prezice cu precizie riscurile la care este expusă o mamă însărcinată de a avea un copil cu autism, doar măsurând nivelele radiaţiilor electromagnetice din camera în care aceasta doarme.143

Două doctoriţe din California, Toril Jelter (medic pediatru) şi Cindy Sage (medic şi cercetător la Universitatea din California) au avut în ultimii 20 de ani numeroase cazuri de copii cu autism pe care i-au ajutat să îşi amelioreze afecţiunea de care suferă. După ce au observat cât de repede aceşti copii încep să se simtă mai bine într-un mediu ambiant cât mai neafectat de radiaţii, Jelter şi Sage au dezvoltat o metodă specifică pentru reducerea autismului. Recomandările lor sunt foarte simple. Timp de cel puţin 12 ore zilnic (în special orele nopţii) deconectaţi toate aparatele ce emit câmpuri electrice sau magnetice din dormitorul copilului: ruterul Wi-Fi, baby monitor-ul, staţia de bază a telefonului fix fără fir şi telefonul mobil. Rezultatele obţinute de cele două cercetătoare au fost neaşteptate: aproximativ 80% dintre copiii autişti au prezentat îmbunătăţiri semnificative ale evoluţiei afecţiunii în doar două săptămâni.144

Creşterea numărului de cancere ale creierului la copii datorită utilizării de către aceştia a telefoanelor mobile

Unul dintre episoadele TV ale emisiunii australiene A Current AffairX-z avut în prim plan pe unul dintre cei mai de seamă (şi unul dintre cei mai curajoşi) neurochirurgi australieni, dr. Charlie Teo. Acesta a recunoscut că această creştere alarmantă din ultimii ani a numărului cancerelor la creier ale copiilor poate fi pusă în legătură cu folosirea de către aceştia a telefoanelor mobile, precum şi cu expunerea acestora la alte surse de câmp electromagnetic.

Dr. Charlie Teo, îngrijorat de statisticile care au arătat o creştere cu 21% a numărului tumorilor cerebrale ale copiilor, a efectuat cercetări despre efectul radiaţiilor emise de telefoanele mobile şi în general de radiaţiile electromagnetice asupra acestor statistici, şi a lansat un avertisment către părinţi.

Dr. Teo este acum atât de precaut, încât faptul că fiica sa de doisprezece ani posedă un telefon mobil reprezintă un punct dureros în familie. „Argumentul ei ca să mă convingă să-şi ia un telefon mobil a fost că există anumite beneficii, mai ales în situaţii de urgenţă, dar mi-a promis că va fi înţeleaptă şi va folosi întotdeauna facilitatea oferită de căşti”, a afirmat el.

Dr. Teo are toate motivele să fie îngrijorat, în urma rezultatelor studiilor care arată legătura dintre radiaţiile electromagnetice şi tumorile cerebrale. Şi, fără a căuta cu orice preţ să fie alarmist, vrea să-i facă pe oameni conştienţi în special de efectele asupra copiilor.

De asemenea, senatoarea Lyn Allison, care a cercetat timp de un an rezultatele obţinute de oamenii de ştiinţă, a declarat că studiile realizate arată că „în ultimii douăzeci de ani s-a înregistrat o creştere de 21% a numărului de tumori cerebrale la copii”, adăugând că „această perioadă de douăzeci de ani coincide cu perioada de când au început să fie folosite telefoanele mobile.” Iar grosimea craniului unei persoane, în conformitate cu studiile ştiinţifice citite de senatoarea Allison, este un criteriu de distingere a unor nivele diferite de vulnerabilitate. „Oamenii de ştiinţă spun că grosimea craniului copiilor este elementul care face diferenţa, deoarece este mai subţire în comparaţie cu cel al adulţilor şi conţine mai mult fluid cerebral, ceea ce înseamnă că radiaţiile emise de telefoanele mobile pot străbate creierul cu mai multă uşurinţă”, afirmă ea.

Dr. Teo oferă şi exemple concrete de pacienţi ale căror tumori sunt asociate folosirii de către aceştia a telefoanelor mobile: „Atunci când pacienţii bolnavi de cancer vin la mine, pun următoarea întrebare celor mai mulţi dintre ei: Tumoarea ta este loca* Uzată în partea dreaptă a creierului, este chiar în zona aflată deasupra urechii; poţi să-mi spui dacă te-ai expus mai mult decât majoritatea persoanelor la radiaţiile emise de telefoanele mobile?, şi am fost surprins să primesc de la cei mai mulţi dintre ei următorul răspuns: Da, am folosit telefonul mobil continuu în ultimii şapte ani fi am aproape mereu telefonul lipit de ureche pe acea parte, adică acolo unde a apărut tumoarea.”

Geoff şi Denise O’Connell din Canberra şi-au pierdut fiica în vârstă de şapte ani, Kessie, din cauza unei tumori cerebrale. Propriile lor cercetări ştiinţifice pe care le-au efectuat i-au făcut conştienţi de riscurile asociate expunerii la radiaţiile câmpurilor electromagnetice.145

Cancerul cavităţii bucale şi folosirea telefoanelor mobile de către copii

John Hamburger, conferenţiar la Birmingham Dental Hospital, a atras atenţia asupra unei creşteri a numărului de cancere ale cavităţii bucale în rândul copiilor şi adolescenţilor.

Fumatul şi băutura în exces sunt factorii care sunt de obicei asociaţi cu creşterea riscului de a contacta cancer al cavităţii bucale, şi pot fi implicate în creşterea numărului de cancere în rândul adolescenţilor, însă este foarte puţin probabil ca aceşti factori să constituie motivul pentru nivelele ridicate ale incidenţei acestor cancere în rândul copiilor.

Eileen O’Connor din Sutton Coldfield este convinsă că această creştere a numărului cancerelpr la copii este mult mai probabil cauzată de folosirea telefoanelor mobile. Copiii nu ascultă de recomandările Departamentului Sănătăţii de a-şi folosi telefoanele mobile doar în situaţii de urgenţă, şi sunt deseori utilizatori „înrăiţi” de telefoane mobile.146

Preocupări speciale legate de folosirea de către copii a telefoanelor mobile

In 1999, Guvernul Marii Britanii a instituit un grup independent de experţi, „Grupul Stewart”, pentru a examina posibilele efecte asupra sănătăţii ale telefoanelor mobile, staţiilor de bază şi trans- miţătoarelor. Ei au conchis în aprilie 2000 că, „dacă există efecte adverse asupra sănătăţii care acum nu sunt recunoscute, provenite de la utilizarea telefoanelor mobile, copiii pot fi mai vulnerabili din cauza sistemului lor nervos aflat în dezvoltare, a absorbţiei mai mari de energie în ţesuturile capului... şi a timpului de viaţă mai mare al expunerii. în spiritul abordării noastre preventive, considerăm că utilizarea pe scară largă a telefoanelor mobile de către copii pentru apeluri neesenţiale trebuie descurajată. Recomandăm de asemenea ca industria telefoniei mobile să se abţină de la promovarea utilizării telefoanelor mobile de către copii.”
în 8 decembrie 2000, Academia Germană de Pediatrie a publicat o declaraţie ce îi sfătuia pe părinţi să restricţioneze utilizarea de către copiii lor a telefoanelor mobile şi solicita limite mai stricte de expunere la radiaţiile din domeniul microundelor. „Folosirea nenecesară, frecventă şi extinsă trebuie să fie puternic descurajată. Copiii au cu adevărat nevoie de telefoanele lor mobile pentru a comunica foarte rar, în situaţii excepţionale”, a afirmat Academia. Ea a sfătuit ca toţi utilizatorii de telefoane mobile să efectueze conversaţii „cât mai scurte posibil”, iar în cazul copiilor se impun precauţii suplimentare, având în vedere „riscurile speciale asupra sănătăţii” asociate cu condiţia lor de organisme în creştere.

Intre cercetările privind un număr sporit de efecte adverse asupra sănătăţii copiilor în urma expunerii la radiaţii din domeniul ra- diofrecvenţelor, este considerat cel mai important un studiu din Letonia efectuat pe un număr de 966 de copii şcolari, o parte dintre ei concepuţi, născuţi şi crescuţi în zona unei staţii radar ruseşti. Funcţiile motorii, memoria şi atenţia au diferit semnificativ între cei expuşi şi cei ce nu au fost expuşi. Copiii ce au locuit în vecinătatea staţiei aveau o memorie şi o atenţie mai puţin dezvoltate, timpul lor de reacţie era mai lent, iar rezistenţa lor fizică era scăzută. Autorii studiului au propus ipoteza că aceste efecte adverse sunt rezultatele efectelor cronice ale radiaţiei electromagnetice (Kolodynski, 1996).

Intr-un studiu al Senatului Australiei din 2001, şeful Centrului CSIRO de Telecomunicaţii şi Fizică Industrială, Gerry Haddad, a avertizat că noile standarde de expunere din domeniul telecomunicaţiilor care au fost proiectate nu au prevăzut un nivel suficient de ridicat de protecţie, în particular în legătură cu copiii. afirmat: „Restricţionaţi utilizarea telefoanelor mobile de către copii la convorbirile esenţiale... Un principiu de precauţie constituie o idee bună.” Haddad şi-a exprimat nemulţumirea că nu s-a ţinut cont de punctul de vedere al CSIRO în formularea noilor standarde de emisie care au omis să avertizeze că trebuie restricţionată folosirea telefoanelor mobile de către copii.”147
Necesitatea de a lua precauţii suplimentare

Pe data de 3 martie 2003, Agenţia Americană de Protecţie a Mediului (EPA) a propus noi linii directoare pentru evaluarea riscului de cancer în cazul copiilor, întemeiate pe faptul că copiii pot fi de 10 ori mai vulnerabili decât adulţii la riscul de cancer în urma expunerii la un domeniu larg de substanţe chimice. Aceasta este prima dată când EPA a luat în considerare diferenţele dintre adulţi şi copii în evaluarea riscurilor de cancer în urma expunerilor chimice. EPA consideră chestiunea expunerii chimice atât de semnificativă, încât a elaborat un ghid separat despre riscul cancerului la copii, deoarece expunerea la substanţe chimice mutagene poate fi semnificativ mai periculoasă în cazul copiilor.148

conf. dr. ing. Andrei Dragulinescu

Fragment din cartea "Idolii fara fir. Telefonia mobila, poluarea electromagnetica, tehnologia 5G", Editura Sophia

Cumpara cartea "Idolii fara fir. Telefonia mobila, poluarea electromagnetica, tehnologia 5G"

Note:

136 Dr. George Carlo, Martin Schram, CellPhones: InvisibleHazardsin the Wireless Age, 2001.
137 Vezi CellPhonesEndanger Children, http://www.emfhealth.com/cMdrenJitm
138 ”LeadingEpidemiologists See Childhood Leukemia Risk at 4 mG”, Microwave News, voi. 20, nr. 5, septembrie / octombrie 2000.
139 ”Top Scientists Damn Companies for Targeting the Young and Putting Their Health at Risk”, Daily Mail, Londra, 26 ianuarie 2002.
140”Fetal Exposure to Radiofrequency Radiation (EMF/EMR)”, CitizensIniţiative Omega, Chicago, 22 august 2002.
141 ”U.K. Government Bans Cell Phones in All Schools”, The Sun, 16 noiembrie 2003.
142 Robert C. Kane, ”A Possible Association Between Fetal/Neonatal Ex- posure to Radiofrequency Electromagnetic Radiation and the Increased Inci- dence of Autism Spectrum Disorders (ASD)”, Medical Hypotheses, voi. 62, nr. 2, pp. 195-197, februarie 2004.
143Dr. Klinghardt, citat în: Nicolas Pineault, TheNon-Tinfoil Guide toEMFs: How to Fix Our Stupid Use of Technology, Ed. N&G Media Inc., 2017, p. 98.
144 Cf. Nicolas Pineault, op. cit., p. 99.
145 Ray Martin, ”Brain Tumours: the Silent Killer”, A Current Affair, Australia, 7 iulie 2004.
146”Mouth Cancer and Mobile Phone Use by Children”, PowerWatch, 17 noiembrie 2004.
147 Cf. D. Maisch, “Mobile Phone Use: it s time to take ^xtcninons Journal of the Australasian College of Nutriţional & Environmental Medicine, voi. 20, nr. 1, pp. 3-10, aprilie 2001.
148 Cf. D. Maisch, “Children and Mobile Phones... IsThere a Health Risk? The Case for Extra Precautions”, EMFacts Consultancy, februarie 2003.

 

Pe aceeaşi temă

08 Iulie 2021

Vizualizari: 490

Voteaza:

Copiii si telefoanele mobile 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE