Nu-i presa pe copiii tăi. Ceea ce vrei să le spui, spune-le prin rugăciune. Copiii nu ascultă cu urechile. Numai când vine harul dumnezeiesc şi îi luminează aud ceea ce vrem să le spunem. Când vrei să le spui ceva copiilor tăi, spune-i Născătoarei de Dumnezeu, şi ea va rândui totul. Această rugăciune a ta va fi ca o mângâiere duhovnicească, ce-i va îmbrăţişa şi-i va atrage pe copii. Uneori noi îi mângâiem, iar ei se împotrivesc, în timp ce mângâierii duhovniceşti nu i se împotrivesc niciodată. (Stareţul Porfirie)
Vorbiţi-I mai mult lui Dumnezeu despre v copiii voştri decât copiilor voştri despre Dumnezeu.
Sufletul tânărului însetează de libertate, şi de aceea acceptă cu greutate sfaturile de tot felul. In loc să-i daţi mereu sfaturi şi să-l dojeniţi pentru toate fleacurile, treceţi această grijă asupra lui Hristos, a Născătoarei de Dumnezeu şi a Sfinţilor şi cereţi de la ei să-l înţelepţească.
Cu copiii faceţi cum se face cu mânjii: când tragi de frâie, când le slăbeşti. Când mânzul dă din copite, slăbim frâul fără să îi dăm drumul, altfel îl rupe - dar când e liniştit, atunci îl tragem de frâu şi-l ducem încotro vrem. (Stareţul Epifanie)
In ce-l priveşte pe copilul dumneavoastră, despre care îmi scrieţi, sunt de părere că asprimea nu va face decât să înrăutăţească situaţia. Vorbiţi-i despre bine şi cu binele, iar apoi nu presaţi, ci arătaţi-i cât de mult vă amărâţi pentru că el a apucat-o pe o asemenea cale. Nici bucuria, nici întristarea dumneavoastră nu vor rămâne nebăgate de seamă. Indepliniţi-vă îndatoririle pe care le aveţi, iar apoi încredinţaţi-vă copilul lui Dumnezeu.
Eu cred că osteneala dumneavoastră va avea rezultate mari dacă va fi însoţită de rugăciune. Când suferiţi din pricina neorânduielilor copilului şi-l presaţi, nu veţi obţine nici un rezultat, deoarece copilul e tulburat de trup şi de atacurile celui viclean, căruia îi plăteşte dare...
Străduiţi-vă, pe cât vă stă în putinţă, să nu-l respingeţi pe copil, aşa cum am spus deja, ca să nu se „smulgă din pripon" şi să nu fugă din familie, fiindcă apoi, din egoism, nu va vrea să se mai apropie, şi-l veţi pierde de tot... Rugaţi-vă; o să mă rog şi eu, şi Bunul Dumnezeu îl va ajuta pe copilul dumneavoastră şi pe toţi copiii din lumea noastră. (Stareţul Paisie Aghioritul)
A-i povăţui pe copii este o îndatorire a părinţilor - aşadar, şi a dumneavoastră. Şi de ce să vă temeţi? Cuvântul iubitor nu enervează niciodată, doar cel poruncitor n-aduce nici un fel de roadă. Pentru ca Domnul să-i binecuvânteze pe copii ca să scape de primejdii, trebuie să vă rugaţi zi şi noapte. Dumnezeu este Milostiv! El are multe mijloace pentru a preîntâmpina nenorocirile, mijloace care nouă nici nu ne trec prin cap. El este Cârmuitor înţelept, Preabun şi Atotputernic, şi noi facem parte din împărăţia Lui. Şi atunci, de ce să ne trândăvim? El nu îi lasă pe ai Săi în necaz. De un singur lucru trebuie să ne îngrijim: cum să nu îl jignim, ca nu cumva să ne şteargă din numărul alor Săi. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)
Cu pedeapsa nu merge întotdeauna... Trebuie să vă folosiţi mai des de îndemnuri. Făcând aşa, veţi proceda mai blând şi mai temeinic. Severitatea continuă este dură şi deprimantă. Bineînţeles, nu trebuie îngăduită indulgenţa faţă de patimi, însă şi severitatea trebuie îndulcită cu căldura dragostei... (Sfântul Teofan Zăvorâtul)
Ne-am dori cu toţii ca copiii noştri să fie mai buni decât noi - însă aici trebuie să fim prevăzători, ca nu cumva să întindem prea tare coarda. Imi amintesc cum mi-a zis odată fiul meu: „Tata, vreau un elefant." I-am zis că elefantul mănâncă mult, trebuie să-l hrăneşti. „Tu, ca să te antrenezi, străduieşte-te să pui de mâncare pentru toată lumea. După două zile, mi-a spus: „Nu, tata, nu ne trebuie elefant, mănâncă o grămadă." A ajuns singur la concluzia că altfel ar fi bine să ai un elefant, dar mănâncă prea mult. Străduiţi-vă să nu creaţi conflicte deosebite, ca să nu stricaţi relaţiile de suflet cu copiii.
Când copiii mei erau încă mici, un arhimandrit mi-a zis: „Străduieşte-te ca copiii să te iubească: atunci vei putea să faci cu ei orice." Cum realizaţi asta, e treaba voastră. Mai mult, lucrul acesta este valabil nu doar pentru copii. Veţi putea să faceţi cu orice om tot ce vreţi (bineînţeles, am în vedere doar lucrurile bune) dacă între voi va exista dragoste. Să luăm, de pildă, exemplul marelui general Suvorov. Soldaţii îl iubeau şi făceau imposibilul pe câmpul de luptă. Dacă la baza relaţiilor familiale se află dragostea, totul este posibil - şi trebuie să ne amintim lucrul acesta întotdeauna. Orice aţi face în privinţa educaţiei, străduiţi-vă să nu pierdeţi simţământul dragostei. La un oarecare părinte a venit cineva şi i-a zis: „Părinte, ce este de făcut când se ia cineva de tine?" Părintele a răspuns: „Nu-i da atenţie." „Şi dacă se tot ia?" „Păi, iartă-l." „Dar dacă nu încetează?" „Atunci, „încinge-l" cu multă dragoste." (Protoiereul Valerian Krecetov)
Cum sa educam ortodox copilul, Editura Sophia
Cumpara cartea "Cum sa educam ortodox copilul"
-
Educatia copiilor
Publicat in : Cum indrumam copilul in viata duhovniceasca
-
Educatia copiilor
Publicat in : Credinta -
Rolul familiei in educatia copiilor - o perspectiva eclesiala
Publicat in : Morala -
Pedeapsa si rasplata in educatia copiilor
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.