
Scrieţi: „Mă rog rău, mi-e lene să învăţ psalmii, aproape că m-am lăsat." Lucrul acesta poate avea urmări foarte rele: nepăsarea faţă de lucrurile lui Dumnezeu se poate preface în deprindere, şi atunci rămas bun, evlavie! Trebuie să prevenim asta. Binevoiţi să faceţi aşa: psalmii să-i învăţaţi când aveţi chef şi să-i alegeţi pe cei pe care-i înţelegeţi mai uşor şi care vă mişcă mai mult inima. Şi mai bine va fi dacă nu veţi învăţa mereu psalmii la rând, în întregime, ci veţi învăţa câte un stih care vă mişcă - de pildă, Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte, Doamne, să-mi ajuţi mie grăbeşte... Nu întoarce faţa Ta de la mine... unde voi fugi de la Duhul Tău, şi altele asemănătoare... Apoi să le repetaţi pe dinafară atunci când vă întoarceţi mintea către Dumnezeu în vremea treburilor... Cu aceste stihuri scurte vă puteţi înscrie fiecare pas, şi veţi fi atunci îmbrăcată, ca într-o haină frumoasă, în cuvântul lui Dumnezeu...
Dimineaţa, după ce vă treziţi, ori nu vă rugaţi deloc, ori vă rugaţi cum se nimereşte. Asta e foarte rău. Rugaţi-vă puţin, dar aşa cum trebuie, după toată rânduiala. Dacă veţi întârzia trei minute acolo unde vă grăbiţi să ajungeţi, nu este mare lucru! Ei bine, dimineaţa să vă rugaţi neapărat aceste trei minute, şi atunci nu va mai avea rost să vă apucaţi să citiţi din cartea de rugăciuni ori să spuneţi rugăciuni pe dinafară: rugaţi-vă cu propriile gânduri şi cu propriile cuvinte.
Simţiţi-vă ca înaintea lui Dumnezeu: Dumnezeu este aproape de dumneavoastră şi în dumneavoastră, dar dumneavoastră puteţi fi departe de El cu gândul şi cu simţirea.
Apropiaţi-vă de El şi cu unul, şi cu cealaltă. Mulţumiţi-I că v-a păzit în vremea somnului şi că v-a dat să vedeţi din nou lumina zilei şi să mai trăiţi, fiindcă mulţi se culcă fără să se mai scoale.
Cereţi de la El binecuvântare pentru treburile zilei şi ajutor pentru treburile zilei, să vi le arate pe cele bune şi să vă ferească de cele rele...
Chemaţi-o pe Maica lui Dumnezeu, chemaţi-l pe îngerul păzitor, chemaţi-o pe sfânta al cărei nume îl purtaţi şi pe toţi sfinţii...
Rugaţi-vă pentru rudele şi toţi cunoscuţii dumneavoastră, pomeniţi-i şi pe răposaţi, iar apoi, încredinţându-vă voii lui Dumnezeu, mergeţi la treburi, străduindu-vă din răsputeri să nu uitaţi că înaintea feţei lui Dumnezeu umblaţi.
Să faceţi toate astea cu gând chibzuit şi cu simţământ nu fugar, şi veţi avea rugăciune adevărată, iar conştiinţa nu vă va mustra niciodată că nu vă rugaţi ori că vă rugaţi prost.
Şi asta este de ajuns, mai ales dacă veţi păstra nedespărţită de inimă dispoziţia rugătoare... La fel şi seara, dar întrucât atunci aveţi mai mult timp liber, rugaţi-vă şi cu rugăciuni învăţate pe dinafară: acestea vă vor ajuta sâ vă îndreptaţi mai puternic şi cu mai multă înţelegere către Dumnezeu prin cuvântul rugăciunii.
Fragment din cartea "SCOALA ORTODOXIEI PENTRU ÎNCEPĂTORI", Editura Sophia
Cumpara cartea "SCOALA ORTODOXIEI PENTRU ÎNCEPĂTORI"
-
Definitia rugaciunii
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Conditii ca rugaciunea sa fie lucratoare
Publicat in : Religie -
Despre puterea rugaciunii
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Despre rugaciune si despre camara launtrica
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.