
În Hristos, toate s-au făcut şi totul s-a înnoit. În Hristos, omul a fost răscumpărat şi a devenit o făptură nouă, fiind pecetluit cu Duhul Sfânt şi devenind copil al lui Dumnezeu.
Numai în Hristos, omul poate aduce închinarea în duh şi adevăr lui Dumnezeu. În El, omul nu mai caută să facă voia lui proprie, ci voia lui Dumnezeu. Aceasta este esenţa credinţei creştine: să nu mai fac voia mea, să mă golesc de tot şi să mă umplu de Hristos (Hristos în mine), să fac voia Tatălui Ceresc. Aceasta este gândirea hristică. De aceea Apostolul Petru ne şi îndeamnă: „înarmaţi-vă cu acest mod de gândire”. Datorită lui Dumnezeu, omul este cineva, are bogăţii, are prieteni, are serviciu bun, are copii, are de toate şi este fericit. Fără Dumnezeu, omul este un nimeni şi nimic.
În Hristos, omul primeşte pecetea Duhului Sfânt, este pus de-o parte, adică iese de sub autoritatea diavolului şi intră sub stăpânirea lui Dumnezeu. În Hristos, omul are viaţa veşnică, pregustând din aceasta încă din viaţa aceasta efemeră. În El sunt un altfel de om, am o gândire nouă, un mod de viaţă nou, o trăire nouă. În El, am o misiune personală, am un scop în viaţă, am un ţel pentru care lupt, zi de zi şi ceas de ceas, desăvârşirea şi mântuirea personală.
Numai în Hristos, sunt cineva, sunt un om preţuit şi iubit de Dumnezeu. Pentru că şi Dumnezeu ne vede pe noi, pe fiecare prin Iisus Hristos, adică fără de păcate, desăvârşiţi şi sfinţi. Dumnezeu îl iubeşte pe om necondiţionat, chiar având şi cele mai grave păcate. Dumnezeu doreşte ca tot omul să ajungă la cunoaşterea Lui şi să obţină marele premiu, viaţa veşnică. Odată ce am intrat sub stăpânirea lui Dumnezeu, prin firul rugăciunii neîncetate se înfăptuieşte transferul de putere de la Dumnezeu, prin Duhul Sfânt la sufletul şi la trupul nostru, ceea ce duce de fapt la sporirea credinţei, nădejdii, dragostei şi încrederii în strânsă comuniune cu Dumnezeu.
În acest sens, Părintele Arsenie Papacioc avea un singur răspuns pentru credincioşii care întrebau: „Ce să fac, Părinte?”, „Să murim şi să înviem, în fiecare zi, dar nu oricum, ci în Hristos Domnul nostru. Asta să facem!”.
Dă-ne Doamne, pecetluirea Duhului Sfânt, închinarea în duh şi adevăr şi duhul rugăciunii neîncetate, pentru ca odată cu acestea să avem unirea în Hristos Domnul, să avem viaţa veşnică. Amin.
Dă-ne să Te lăudăm cu o gură şi cu o inimă, adică în deplină unitate a dragostei neîncetate şi veşnice. Amin.
Doamne, ajută!
Ştefan Popa
-
Mantuirea si aspectele ei
Publicat in : Dogma -
Mantuirea obiectiva privita interconfesional
Publicat in : Dogma -
Mantuirea si indumnezeirea omului
Publicat in : Biserica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.