Să vorbim despre tratamentul acestei boli. Ce întreprind medicii pentru a ajuta persoanele care suferă de boala beţiei? Este general acceptată utilizarea a tot felul de preparate dezintoxicante, mijloace psihotrope, preparate care provoacă repulsia faţă de alcool prin formarea unui reflex condiţionat negativ, tonice generale şi vitamine, precum şi multe altele. Asta în ce priveşte trupul.
Psihologul sau psihoterapeutul calificat încearcă să descopere rădăcinile psihologice profunde ale apariţiei alcoolismului, analizează particularităţile caracterologice ale omului, familia lui, condiţiile sociale şi de trai. După aceea, specialistul dă sfaturi şi recomandări, îl învaţă pe bolnav să lupte cu stresul, să depăşească stările conflictuale ş.a.m.d. Intr-o serie de cazuri se efectuează diverse proceduri psihoterapeutice, al căror efect e cu atât mai mare, cu cât este mai pronunţată dorinţa pacientului de a scăpa de această povară şi a se întoarce la viaţa normală.
Astfel, psihoterapeutul devine, ca să zic aşa, tovarăşul de drum şi ajutorul pacientului pe această cale dificilă, pe care pacientul trebuie să depună propria silinţă ca s-o străbată.
Alcoolismul şi narcomania sunt boli, însă boli mai întâi de toate duhovniceşti. La baza beţiei, a consumului de droguri se află pustietatea duhovnicească, lipsa mulţumirii de viaţă, pierderea sensului existenţei. Sfânta Biserică Ortodoxă consideră beţia un păcat grav. De aici se înţelege că doar prin metode medicale nu-i vei putea fi de folos celui suferind (am în vedere medicina clasică, nu practicile oculte care s-au „altoit" acum pe trunchiul narcologiei şi care trebuie evitate complet ca nişte lucruri extrem de periculoase şi duhovniceşte pierzătoare).
Persuasiunea şi medicamentele nu sunt atotputernice. Pentru a învinge boala este neapărată nevoie de pocăinţă sinceră înaintea lui Dumnezeu prin Taina Spovedaniei, de rugăciuni către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi către sfinţi.
Beţia înrăită poate fi şi urmare a lucrării duhurilor rele asupra omului. Prin venirea Sa, Mântuitorul n-a nimicit cu desăvârşire stăpânirea diavolului, ci doar i-a slăbit înrâurirea asupra oamenilor şi ne-a dat mijloace de a dejuca cursele diavoleşti. Aceste mijloace mântuitoare sunt credinţa, chemarea numelui Mântuitorului Hristos, rugăciunea, postul şi, desigur, Sfintele Taine ale Spovedaniei şi Impărtăşaniei. Impotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi, spune Sfântul Apostol Iacov.
Apropo de asta, în starea de delir alcoolic oamenii văd imagini înfricoşătoare (pe care psihiatria le tratează ca halucinaţii vizuale intense). Toţi văd însă unul şi acelaşi lucru: pe draci.
Dacă în inima bolnavului de alcoolism este loc pentru credinţa în Hristos, trebuie să i se amintească de faptul că este legat cu lanţurile păcatului, trebuie să fie familiarizat cu principiile credinţei ortodoxe, să i se dea exemple de vindecări pe care Domnul le dăruieşte păcătoşilor pocăiţi. Medicul ortodox trebuie să vorbească despre toate acestea şi să-L cheme cu smerenie pe Domnul în ajutor spre vindecarea celor suferinzi.
Dacă rudele bolnavului sunt oameni credincioşi, ele trebuie să se roage cu osârdie pentru el acasă şi la biserică, să aibă grijă ca locuinţa să fie sfinţită (dacă nu a fost sfinţită deja). Cel rătăcit trebuie convins să poarte tot timpul cruciuliţă la gât, să citească rugăciuni, să folosească, cu credinţă şi cu evlavie, agheasmă.
Numai prin credinţă şi prin răbdare, numai prin pocăinţă şi prin milostivirea lui Dumnezeu alcoolicul se poate vindeca cu adevărat. Altă cale nu există.
Sfântul Tihon din Zadonsk scria: „Cei care s-au deprins cu această patimă pierzătoare trebuie să se înarmeze cu tărie împotriva tiraniei sale, să nu se dea bătuţi, să se roage şi să cheme atotputernicul ajutor al lui Dumnezeu!"
Adeseori se prezintă la consult oameni care îşi spun „ortodocşi", rugându-mă să-i ajut să scape de beţie - însă când vine vorba de pocăinţă, de lupta cu patimile şi viciile, de biruirea de sine, de năzuinţa spre cucernicia creştină, de rugăciune, atunci, din păcate, sufletele unora dintre ei rămân surde şi lipsite de receptivitate. Totodată, aud mereu cejreri de a le prescrie „injecţii tari" sau „ceva medicamente pentru vodcă"... Insă medicamente „pentru vodcă" nu există!!!
De regulă, aceste întâlniri se sfârşesc fără nici un rezultat şi pacienţii respectivi nu mai revin. Fireşte, este păcat că se întâmplă aşa.
Dmitri Avdeev
PSIHIATRIA ORTODOXĂ ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI, EDITURA SOPHIA
Cumpara cartea "PSIHIATRIA ORTODOXĂ ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI"
-
Am fost alcoolic, pot sa mai beau din cand in cand?
Publicat in : Religie -
Despre 'incurabilitatea' problemelor copiilor
Publicat in : Religie -
Dependentele
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.