Despre necesitatea purtării crucii mântuitoare. Crucea adevărată şi crucea născocită de noi
„Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie." (Mt. 16, 24) „M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine." (Gal. 2, 20)
„Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume!" (Gal. 6,14)
Atunci când vorbim despre purtarea necazurilor şi a bolilor, facem apel la conceptul de cruce a vieţii, concept care se regăseşte în toate cuvintele de învăţătură ale Părintelui Ioan. Ce reprezintă crucea personală pe care o poartă oricine vine în lume? Nu orice suferinţă poate fi şi mântuitoare: „Răul şi păcatul distrug în om tot ceea ce este uman. Răul este nesăţios; insaţiabil este si omul când face răul. Si aceasta este o suferinţă, dar nu una mântuitoare. Dijma acestei suferinţe va fi mereu moartea inevitabilă şi pieirea sufletului.
Crucea vieţii este inutilă şi lipsită de roade fără Hristos, oricât de grea nu ar fi"174. Sfântul Ignatie Briancianinov,unul dintre autorii duhovniceşti preferaţi ai Părintelui, în capitolul Crucea personală şi Crucea lui Hristos din cartea Experienţe ascetice, scrie: „Zadarnică şi lipsită de roade este crucea personală, oricât de grea ar fi, dacă, prin urmarea lui Hristos, nu va fi transfigurată în Crucea lui Hristos. [...] Toate sfintele porunci se fac pentru el (om) o cruce pe care «îşi răstigneşte neîncetat omul vechi
împreună cu patimile şi cu poftele» (Gal. 5, 24)"175.
Cauza suferinţei pe această cruce este îndepărtarea de Dumnezeu: „Dreptatea lui Dumnezeu mă cheamă şi pe mine pe cruce, ca pe cel ce am încălcat legea lui Dumnezeu"176. Aceleaşi păreri le găsim şi la Sfântul Ignatie: „Crucea ta se transformă în Crucea lui Hristos, atunci când tu, ca ucenic al lui Hristos, o vei duce cu conştiinţa propriei păcătoşenii, ca cel osândit la moarte"177.
Părintele Ioan arată câteva trăsături ale unei suferinţe mântuitoare: în primul rând, durerea lepădării de sine, durerea luptei interioare: „A ne lua crucea înseamnă a răbda, fără a ne răzvrăti şi fără a ne plânge, munca grea şi neştiută de nimeni a lucrului asupra propriei persoane, chinul nevăzut şi martiriul sufletesc asumat de dragul împlinirii adevărurilor Evangheliei. Inseamnă şi a lupta cu duhurile răutăţii, care se vor război cu sălbăticie împotriva celui ce va dori să se elibereze de jugul păcatului şi să se supună lui Hristos"178. In al doilea rând, purtarea crucii presupune suportarea oricărui necaz sufletesc şi trupesc ca pe o întâmplare îngăduită de Dumnezeu pentru folosul sufletului omenesc, „a ne lua crucea înseamnă a ne supune de bunăvoie şi sârguincios la lipsuri şi nevoinţe, prin care se supune trupul"179. In al treilea rând, aici se duce o luptă exterioară, cauzată de cea interioară: lupta cu lumea păcătoasă, duşmană pentru omul ce merge pe calea dreptăţii:
„A ne lua crucea înseamnă a suporta cu mărinimie ironia, batjocura, prigoana, necazurile pe care lumea nu se va zgârci «să i le aducă în dar» ucenicului lui Hristos"180.
Crucea reală a vieţii, stabilită de Domnul, se poate distinge în mod substanţial de percepţia subiectivă a omului, care, de cele mai multe ori, încearcă să-şi aleagă crucea în mod deliberat. Părintele Ioan numea o asemenea cruce „cruce născocită", avertizând permanent în privinţa pericolului purtării ei. Numai crucea dată de Dumnezeu poate vindeca sufletul, poate fi mântuitoare, pe când cea născocită duce la pieire. „Crucea proprie înseamnă a te mulţumi cu ceea ce este pe măsura puterilor tale trupeşti. Duhul părerii de sine şi al autoînşelării te va îndemna la cele ce te depăşesc"181, crucea proprie înseamnă a urma drumul indicat fiecăruia de pronia lui Dumnezeu şi a suporta necazurile ce apar în mod inevitabil pe cale. „Ai dat voturile monahale - nu căuta căsătorie; eşti legat de familie - nu căuta să fugi de copii şi soţie"182 Şi stareţii Optinei au avertizat asupra pericolului purtării unei cruci născocite.
Sfântul Ambrozie spunea: „Deşi e greu de purtat o cruce cerută, este mai bine să ne încredinţăm voinţei lui Dumnezeu, în simplitatea inimii. Căci Dumnezeu nu va permite
să fim ispitiţi peste puteri, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea" (Vezi I Cor. 10, 13)"* 183. Şi Sfântul Antonie scria despre necesitatea purtării crucii personale: „Tu, soră, îmi scrii că eşti neputincioasă din pricina bolilor şi a necazurilor, nemaiştiind cum să te mântuieşti? Foarte simplu: du-ţi crucea deja pregătită, pusă la gâtul tău de către Dumnezeu, Care vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină"184.
Un stareţ de la Glinsk, Schiarhimandritul Serafim (Romanţov), exprima aceleaşi idei într-una dintre scrisori: „Marele Stareţ Serafim, pentru care nutriţi o dragoste şi o evlavie specială, spunea aşa: «Cine nu are necazuri nu are mântuire». De aceea şi trebuie să purtăm această cruce a necazurilor complexe ale vieţii fără a cârti, mulţumindu-I Domnului pentru toate. Dumnezeu nu pune pe umerii noştri crucea Sa măreaţă, însă ne îndeamnă aşa: fiecare să-şi ia propria cruce, adică să fie pregătit să suporte atâtea pătimiri, atâtea ispite interioare şi exterioare, câte ne aduce pronia lui Dumnezeu care pedepseşte, purifică şi, totodată, miluieşte"185.
Despre purtarea crucii au scris mult şi mulţi alţi stareţi ai Glinskului, cum ar fi, de exemplu, Schiarhimandritul Ioanichie (Golomko): „Crucea este inevitabilă pentru oricare dintre noi. Domnul însuşi I-a spus Sfântului Petru: ia-ţi crucea şi urmează-Mă. Or, dacă aşa i s-a spus unuia din rândul primilor apostoli, cu atât mai mult cele spuse ni se aplică şi nouă"186.
Părintele Ioan afirma despre purtarea crucii: „Crucea, primită ca dar al lui Dumnezeu, naşte recunoştinţă pentru oportunitatea nepreţuită de a fi al lui Hristos, imitând pătimirile Sale. Ea va aduce şi bucurie duhovnicească pentru trupul celui suferind, pentru inima celui întristat, pentru sufletul celui ce caută şi găseşte. Crucea este calea cea mai scurtă spre cer. Hristos însuşi a parcurs acest drum. Crucea este o cale pe deplin probată, fiindcă pe ea au mers toţi sfinţii. Crucea este cea mai sigură cale, pentru că crucea şi suferinţa reprezintă tărâmul celor aleşi.
Aceste două elemente reprezintă porţile trupeşti prin care se intră în împărăţia cerului"187. Sfântul Antonie al Optinei a subliniat într-una dintre scrisori forţa mântuitoare a crucii personale, relatând despre o tradiţie: „Sfinţii Părinţi povestesc că tâlharul din Evanghelie, atunci când a ajuns la poarta împărăţiei, ar fi fost alungat de un arhanghel, dacă nu-i arăta crucea. Arhanghelul de foc s-a retras imediat şi l-a lăsat să intre pe tâlhar. Să nu crezi că era vorba de o cruce din lemn, dar oare de care? Este vorba de crucea despre care scrie şi cu care se laudă mai marele Apostolilor, Pavel: «Eu port în trupul meu semnele Domnului Iisus»"188.
Fragment din cartea Părintele Ioan Krestiankin, „degetul dumnezeieştii pronii", Editura Doxologia
Cumpara cartea Părintele Ioan Krestiankin, „degetul dumnezeieştii pronii"
Note:
174 Predicile Arhimandritului Ioan Krestiankin..., p. 253.
175 (în continuare - Sfântul Ignatie Briancianinov, Experienţe ascetice, Nikolo-Pogost, 2005, p. 333).
176 Predicile Arhimandritului Ioan Krestiankin..., p. 253.
177 Sfântul Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 335.
178 Predicile Arhimandritului Ioan Krestiankin..., p. 288.
179 Ibidem.
180 Ibidem.
181 Ibidem, p. 289.
182Ibidem.
183 (în continuare - Arhimandritul Agapit Belovidov, Viaţa Stareţului Optinei adormit întru Domnul, Ieroschimonahul Ambrozie, Partea a II-a, Editura Pustiei Optina, Moscova, 1900, p. 47).
184 (în continuare - Viaţa şi învăţăturile leroschimonahului Anatolie Zerţalov, Moscova, 1994, p. 200).
185 N.B. Maslov, op. cit., p. 179.
186 Ibidem, p. 117.
187 Arhimandritul Ioan Krestiankin, Predici..., p. 185.
188 Viaţa şi învăţăturile Ierochimonahului Anatolie Tjerţav..., pp. 189
-
Biserica Sfanta Cruce - Pelendri
Publicat in : Biserica in lume -
Biserica Sfanta Cruce Agiasmati
Publicat in : Biserica in lume -
Sfanta Cruce si cinstirea sfintei cruci
Publicat in : Duminica Sfintei Cruci -
Chilia Sfanta Cruce - Athos
Publicat in : Pelerinaje
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.