
Adeseori, ne confruntăm cu urmatoarea situaţie: mulţi creştini care vin de ceva vreme la biserică nu înţeleg ce se petrece în slujirea ortodoxa. Drept urmare, ei se simt în biserică ca şi cum ar fi străini, oameni din afara, simt ca este o trăire nespusă aici, dar in care ei încă nu sunt implicaţi.
A înţelege ce se petrece în biserica este însă de neapărată nevoie. Cu siguranţă, cuvintele rugăciunilor, stihirile, troparele pot să înalţe, literalmente, către cea mai mare luare-aminte şi evlavie pe cel care le ascultă. Prin urmare, nefericiţi sunt acei oameni care nu cunosc cele ce se cântă şi se citesc în biserică! In astfel de cazuri, slujba se preface pentru ei într-o muzică tainică, neînţeleasă.
Majoritatea cuvintelor sunt însă cunoscute oamenilor; încetul cu încetul, vom putea adânci sensul unor cuvinte şi expresii ce mai înainte păreau neconcludente. Ei bine, în ceea ce priveşte cuvintele cu adevărat de neînţeles, semnificaţia lor poate fi căutată în dicţionarele religioase, care acum, slavă Domnului!, nu ne lipsesc.
Este nevoie să studiem cultul ortodox atât în practică, cât şi în teorie. In practică, adică rugându-ne în vremea Dumnezeieştii Liturghii, cugetând la sensul tainic a ceea ce se întâmplă în ea. In teorie, înseamnă să citim cărţi de liturgică şi tipic bisericesc.
Dacă vom începe cu cele mai simple, atunci va trebui să aflăm, în primul rând, în ce constă cultul şi vom începe să înţelegem, vom pricepe mai uşor ceea ce se petrece la slujbe.
Ziua liturgică începe seara, conform Sfintei Scripturi, şi e legată de creaţia lumii: „a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi" (Facerea 1,5). Slujba de seară cuprinde Ceasul al nouălea, Vecernia şi Pavecerniţa. (Astăzi Pavecemiţa se săvârşeşte mai cu seamă în bisericile mănăstirilor.)
Utrenia constă în Miezonoptică (aşa cum Pavecerniţa, în forma dată, o întâlnim mai ales la slujbele mănăstireşti în vremurile noastre), Utrenia propriu-zisă şi Ceasul întâi.
Şi, în cele din urmă, Ceasul al treilea, Ceasul al şaselea şi Sfânta Liturghie sunt slujbele întâlnite în general în timpul zilei.
Sensul simbolic şi tainic al tuturor slujbelor, precum şi istoricul lor au nevoie de o explicaţie aparte destul de lungă. Pe scurt, putem spune acum că doar Vecernia şi Pavecerniţa sugerează prin numele lor că ar trebui săvârşite seara, iar Miezonoptica, Utrenia şi Ceasul întâi - în zorii zilei. Cu toate acestea, în virtutea unei tradiţii deja consacrate, pentru a fi la îndemâna credincioşilor din parohii şi a unei părţi semnificative din obştile mănăstireşti, Vecernia se slujeşte unită cu Ceasul al nouălea şi Utrenia, seara, adăugându-se şi primul Ceas, iar dimineaţa, după citirea Ceasului al treilea şi al şaselea, se săvârşeşte Sfânta Liturghie.
Dintre cărţile pe care aş dori să le recomand pentru înţelegerea slujbelor bisericeşti, aş menţiona în primul rând pe cele care explică Psaltirea, Ceaslovul, Octoihul, Mineiele, Triodul şi Sfânta Liturghie. Creştinul ar trebui să-şi întrebe duhovnicul ceea ce nu înţelege.
Fragment din cartea "Indrazneste sa pasesti pe cale. Indrumar duhovnicesc pentru crestinul de astazi", Editura De Suflet
Cumpara cartea "Indrazneste sa pasesti pe cale. Indrumar duhovnicesc pentru crestinul de astazi"
-
Pentru ce nu se face Liturghia Darurilor mai inainte sfintite si in celelalte posturi?
Publicat in : Viata liturgica -
Liturghia Darurilor mai inainte sfintite
Publicat in : Editoriale -
Liturghia Sfantului Vasile cel Mare
Publicat in : Viata liturgica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.