Despre sminteli

Despre sminteli

Uite cum e. Ca nou începător, eu, bineînţeles, credeam şi direct în bunul Dumnezeu, dar foarte mult m-am aprins când am văzut oameni sfinţi, pustnici, preoţi care predicau şi duceau o viaţă după Dumnezeu. Şi bucuria mea era să aud un cuvânt de folos de la ei. Pe urmă, cu timpul, am început a mă sminti, când de ici, când de colo, că aveam unele persoane care erau biruite de patima aceasta de a osândi pe duhovnic, pe stareţ. Pe urmă mă spovedeam şi spunea duhovnicul: „Dacă ai sporit, să te păzeşti de judecată, că e mare primejdie”.

Şi mergând aşa prin mănăstire, tot am căutat sfinţi. Dar Dumnezeu, la un anumit timp mi i-a acoperit, nu i-am mai văzut sfinţi, i-am văzut numai oameni. Şi atunci m-am păzit a nu osândi şi am căutat pe Iisus în inimă. Acum, chiar să văd ceva, nu mă mai smintesc. Dacă este Dumnezeu, ce am eu? Că diavolul aduce unele ca să te sminteşti. Dar să-i spui aşa la gând: „Nu, eu am mortul meu. Şi de câte ori mă rog şi nu pot plânge, sunt mort cu sufletul. El poate se roagă, poate e mai bun ca mine, poate zice rugăciunea în gând. El zice rugăciunea în gândul lui sau are o cugetare sfântă şi eu rămân cu judecata. Scris este a nu fi desfrânat şi scris este a nu judeca. Şi eu, dacă am judecat, el e într-o groapă şi eu în altă groapă, suntem amândoi călcători de poruncă. Şi e o nenorocire”.

Numai în felul acesta scăpăm, dacă totdeauna îl punem pe celălalt mai bun.

*
Cuviosul Paisie cel Mare, foarte mult timp, tot a căutat oameni sfinţi. Şi căutând, Duhul Sfânt nu i-a descoperit toţi oamenii sfinţi ca să se poată folosi el. Atunci ce-a făcut? Ceea ce ştia el că trebuie să facă a pus în practică în viaţa lui şi, trăind o viaţă duhovnicească, a biruit firea cea rea şi Duhul Sfânt a început a se sălăşlui în sufletul lui, în inima lui, şi Duhul Sfânt S-a lăsat simţit de sufletul lui şi el n-a mai bolit de necredinţă, n-a mai căutat pe Dumnezeu în oameni, el L-a căutat în inima lui.

*
Uite cum e. Eu, când am fost nou începător, alergam să văd tot oameni sfinţi, fuga după ei. Şi am cunoscut puterea lui Dumnezeu prin preoţi şi prin rugăciuni şi prin mărturisire şi am avut evlavie la ei, că aşa era atunci, majoritatea călugărilor erau într-un spor mare. Foarte mare. Dar unii ce făceau? Când vedeau pe cutare părinte atât de sporit, văleu, îl respectau ca pe un sfânt: „Aista e sfântul lui Dumnezeu”. Şi când diavolul dădea câte o lovitură, aceştia începători nu cunoşteau, ei se sminteau şi se dărâmau, cădeau în deznădejde. Am fost şi eu unul dintre aceştia, de unii am început a mă sminti şi am început a cădea. Am zis: „Dacă acesta e aşa, înseamnă că am pierdut mântuirea, nu mai este adevăr, nu mai este nimica”. Dar pe urmă m-am eliberat. Am fost la nişte părinţi şi m-au lămurit că asta este o slăbiciune. Că noi, prima dată ne ducem în mănăstire pentru că îi vedem cu o viaţă nu ca oamenii din lume, ci ca sfinţii lui Dumnezeu în mănăstire. Şi atunci e bun lucru cugetarea aceasta că sunt ca sfinţii lui Dumnezeu. Şi vor fi şi sunt, dar nu sunt descoperiţi, pentru că ei încă sunt în luptă.

Mai apoi, din atâtea necazuri, am început să fac rugăciuni direct la Dumnezeu. Şi, când încep să fac rugăciuni direct, prima dată fac rugăciuni la sfinţi, la Maica Domnului, şi ei duc rugăciunile noastre. Ei sunt ca nişte avocaţi, sunt primite rugăciunile noastre dacă ne rugăm la ei: „Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să mă mântuiască”, ori la Maica Domnului. Şi atunci vom simţi ajutorul lui Dumnezeu prin ei. Şi sunt unele dăţi când pe urmă ne vom ruga direct lui Dumnezeu. Şi atunci când ne vom ruga direct la bunul Dumnezeu, chiar şi prin sfinţi, chiar şi prin Maica Domnului, atunci nu ne mai dărâmăm din cauza smintelilor.

Poţi să-i vezi ducându-se de-a dura toţi, nu mai ai treabă cu ei. Dacă ai pe Dumnezeu... Bineînţeles, mi-e milă de ei, dar nu mă mai dărâm de ce văd la ei. Poate să fie orişicine. Poate să zboare pe sus şi, dacă a căzut jos, n-are nimic, e treaba lui Hristos, Care l-a zidit şi e puternic şi să îl ridice. Sunt judecăţile lui Dumnezeu şi s-ar putea, prin unele lovituri grele, să poată creşte smerenia. Că aşa poate creşte smerenia, dând de unele necazuri mari. După ispite mari li se ia perdeaua de pe minte şi încep a trăi momente ca în iad. Şi dacă ei duc apoi o pocăinţă aspră, se vor îmbogăţi şi în smerenie, dacă mai sunt zile, dacă mai este timp de pocăinţă.

Acum am ajuns aşa: pot să văd oameni sfinţi care să zboare pe sus şi să pice chiar în fundul iadului, nu mă smintesc. Nu. Că dacă mă smintesc, îi ajung şi eu din
urmă, pic şi eu poate mai rău.

Şi încă mai sunt unii, dar aceştia sunt foarte rari, care îşi scot nume rău, ca să fie huliţi, şi aceştia sporesc tare mult. Insă nu-i îngăduit de la Dumnezeu pentru oricine, numai aceia au voie să facă unele figuri ca să-i urască lumea, să-i urască fiii Bisericii, care au ajuns la măsuri mari şi ei, prin înjosirile acestea, capătă multă smerenie, pentru că toţi, din toate părţile, îi hulesc, iar ei câştigă. Dar să nu fie vinovat.

- Dar s-ar putea ca unii să se smintească de aceştia care vor să fie huliţi, să zică că acela este chiar aşa.

- De aceea, dacă noi n-am ajuns la anumite măsuri, nu e voie de făcut unele figuri cum a făcut Sfântul Simeon. Zice în viaţa lui că erau nişte fete, se scăldau. Şi el s-a azvârlit şi el acolo, se dăclea de-a dura prin apă cu tot cu haine. Şi ele i-au zis: „Ptiu. spurcăciune!”. Au început a-l batjocori şi s-au smintit. Dar l-a întrebat un părinte: „Cum te-ai simţit când te-ai băgat acolo, în apă, printre ele?”. Zice: „Ca un lemn uscat printre cele verzi”. Adică el nu era pătimaş. Că el era uscat de post, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu, şi avea Duhul Sfânt în inima lui. Dar ştii de ce facea aşa? Ca să poată scăpa de duhurile slavei deşarte, că acestea pândesc şi foarte mult atacă pe aceia care au ajuns la un spor duhovnicesc. Şi aşa poate fi biruit acest duh: prin năpăşti.

Fragment din cartea "Ne vorbeste Parintele Proclu", Editura Manastirea Sihastria Putnei

Cumpara cartea "Ne vorbeste Parintele Proclu"

 

Pe aceeaşi temă

26 Mai 2022

Vizualizari: 990

Voteaza:

Despre sminteli 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

sminteala sminteli

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact