Domenicos Theotokopoulos, artistul grec cunoscut sub pseudonimul El Greco, s-a nascut in 1541 in Creta . In 1577 ajunge in Spania, dupa ce a petrecut mai mult timp in Venetia si Roma, unde se pare ca a fost ucenic al lui Titian, marele pictor al Renasterii. Chiar daca lucrarile lui El Greco nu au fost apreciate in timpul vietii sale, in prezent arta sa este privita ca plina de maiestrie.
Un studiu recent ar putea pune capat multor speculatii legate de lucrarile lui El Greco si de artistul insusi. O adnotare descoperita pe o carte, similara gloselor Sfantului Emilian, gasita in Spania intr-o copie a "Vietilor” celor mai renumiti arhitecti, pictori si sculptori, scrisa de Giorgio Vasari, l-a condus pe Nicos Hadjinicolau, un cercetator din cadrul Institutului Studiilor Mediteraneene, la concluzia potrivit careia artistul – in pofida credintei general raspandite – a fost un aparator al artei bizantine.
Noul studiu al istoricului grec Nicos Hadjinicolau, membru al Institutului Studiilor Mediteraneene si consul onorific al Spaniei in Creta, contrazice ipoteza general acceptata conform careia, El Greco este vazut ca un pictor de origine bizantina care a asimilat si a reflectat spiritul Castiliei dupa sosirea sa in Spania, dar care ar fi ramas indiferent fata de arta tarii sale de origine. In mare parte, acesta conceptie se intemeiaza pe lucrarea "El Greco”, scrisa de Manuel Bartolomé Cossío in 1908.
Hadjinicolau sustine ca nu exista alte marturii critice ale pictorului asupra artei in afara acestei adnotari atribuite lui. Iata traducerea literala a pasajului atribuit lui El Greco: "Daca [Vasari] cunoaste intr-adevar natura stilului grecesc despre care vorbeste, ar fi trebuit sa-l inteleaga diferit de ceea ce spune. El il compara cu Giotto, insa ceea ce face Giotto este simplu comparativ, deoarece stilul grecesc este plin de dificultati ingenioase (spirituale)”. El Greco a obtinut cartea in care se gaseste aceasta adnotare, in timp ce pictorul italian Federico Zuccaro a vizitat Toledo, in mai 1586. Textul pe care pictorul l-a inmanat mai departe ucenicului sau Luis Tristan contine mai multe adnotari.
Cum poate fi dovedit insa cine a scris nota? Hadjinicolau sustine ca din punct de vedere grafologic este simplu sa compari aceste comentarii cu semnaturile lui El Greco, a caror autenticitate nu pot fi puse sunt sub semnul indoielii, potrivit marilor descoperiri in acest domeniu facute de catre Xavier de Salas si Fernando Marías, cercetatori in cadrul Universitatii din Madrid.
Exista insa o diferenta in ce priveste traducerile facute de Marias si Hadjinicolau. Ceea ce spaniolul intelege ca "plin de dificultati inselatoare”, cretanul traduce prin "plin de dificultati ingenioase”.
Expertul grec sustine ca diferenta dintre sensurile celor doua cuvinte nu este nimic altceva decat o "sistematica, artificiala si eronata spanicizare”, in timp ce aspectul cu adevarat important este acela potrivit caruia adnotarile lui El Greco "au o dimensiune orala - scrie asa cum vorbeste”. Hadjinicolau afirma ca nu l-a mai intalnit niciodata pana acum pe El Greco in postura de aparator al artei bizantine, intr-o maniera atat de vehementa.
Cea de-a doua parte a lucrarii lui Hadjinicolau, se indreapta spre o alta adnotare atribuita lui El Greco, pe o copie a lucrarii "Cele zece carti de Arhitectura ”, scrise de Vitruvio. In aceasta nota, Nicos Hadjinicolau spune ca pictorul da dovada de o reala mandrie fata de "Parintii Greci”, despre care crede ca nu mai sunt actuali in timpurile moderne.
Stilul unic al lui El Greco
Aproape tot ceea ce se stie astazi despre Doménikos Theotokópoulos se intemeiaza pe intrepretari. El Greco este considerat unul din cei mai importanti pictori ai istoriei lumii Apusene, activitatea sa, care a alternat intre stilul bizantin cretan si manierismul ultimilor sai ani in Toledo, ramanand subiectul multor teorii elaborate de experti.
El Greco, in ciuda faptului ca imbratiseaza spiritul Contra Reformei in pictura sa, continua sa includa multe elemente mostenite din traditia greceasca (bizantina) in timpul perioadei sale finale din Toledo. In picturi precum El Expolio (‘Prinderea lui Hristos’), pictorul face uz de tehnicile iconografiei bizantine, chiar daca Hadjinicolau nu crede ca era necesar sa fie facuta intr-un mod constient. "El Greco a trait 26 de ani in Creta. A avut un atelier si ucenici. Aceste lucruri nu pot fi tratate izolat, iar elementele iconografice specifice culturii bizantine care apar in Orgaz sau El Expolio sunt independente de apararea pe care o percepem in adnotare”, spune acesta.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
-
Interviu cu Grigore Lese
Publicat in : Interviuri -
Cugetari - Petre Tutea
Publicat in : Credinta -
Eminescu, intre credinta si cunoastere
Publicat in : Editoriale -
Simon Ushakov
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.