In memoriam - Episcopul Gherasim (Cucosel) Putneanul - la implinirea a sapte ani de la nasterea sa in viata cea cereasca si vesnica a Imparatiei Preasfintei Treimi

Anul acesta, pe 6 decembrie, ziua inchinata Sfantului Ierarh Nicolae – Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, comemoram implinirea a sapte ani de la nasterea in viata cea vesnica a Imparatiei Cerurilor a unui mare cunoscator si marturisitor al istoriei bimilenare romanesti, totodata si apologet al dreptei credinte crestine – Episcopul Gherasim (Cucosel) Putneanul - dupa ce si-a purtat cu toata demnitatea si increderea in Dumnezeu crucea vietii si a suferintei, pana la sfarsitul acestui drum si pelerinaj pamantesc, pentru a ajunge in viata cea cereasca si vesnica!… De aceea, pentru noi toti, din anul 2004, aceasta zi va comemora totdeauna, acest eveniment inchinat blandului logofat spiritual al Sucevei si Radautilor, in perioada anilor 1992 - 2004!.

Episcopul Gherasim Cucosel s-a nascut la data de 30 mai anul 1924 in satul Bogdanesti din comuna Rasca, judetul Suceava, intr-o familie de credinciosi, primind la botez numele de Ioan Cucosel. In anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intentia de a invata muzica bisericeasca pentru ca, mai apoi, sa urmeze studii teologice.

La 10 februarie anul 1942 a ajuns intr-o Scoala Militara de Telegrafisti, a fost lasat la vatra pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1 iulie anul 1945 a intrat ca frate la Manastirea Neamt. Acolo a depus voturile monahale si a primit numele Gherasim pe 23 martie anul 1946, fiind apoi hirotonit ierodiacon. In anul 1952 a fost hirotonit ca ieromonah. A urmat cursurile Seminarului Teologic Monahal de la Manastirea Neamt (1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din Bucuresti (1953-1957). In anul 1957, a fost numit egumen la Manastirea Neamt (1957-1962), fiind in paralel si profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Manastirea Neamt (1957-1959). In anul 1962, a fost chemat la staretia Manastirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit intru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat intreg complexul manastiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnita, muzeul si chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei si Sucevei de atunci, Iustin Moisescu.

La data de 16 noiembrie anul 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit intru arhiereu si instalat la 25 iunie anul 1977. Din anul 1985 a fost transferat ca Arhiereu-Vicar la Episcopia Buzaului cu titlul "Vranceanul". Din 2 iulie anul 1992, pana la plecarea sa intru Domnul a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor (avand titlul "Putneanul"), cu sediul la Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava. Episcopul Gherasim si-a stabilit resedinta in orasul Radauti, in incinta Manastirii Bogdana.

Bun cunoscator al Tipicului bisericesc si iubitor de viata liturgica, PS Gherasim slujea cu multa bucurie si evlavie. Din incredintarea IPS Parinte Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a sfintit zeci de biserici de mir si de manastire, a incurajat zidirea de biserici, infiintarea de schituri si manastiri, acordand o atentie deosebita Manastirii Camarzani, din satul natal al mamei sale. In acelasi timp, a fost preocupat de viata duhovniceasca a clerului, monahilor si credinciosilor, fiind un duhovnic al multor oameni de varste si profesiuni diferite. "Om al rugaciunii, fata senina si misionar dinamic, PS Parinte Episcop Gherasim Putneanul ramane in constiinta monahilor, preotilor, ierarhilor si credinciosilor un slujitor vrednic si harnic al Bisericii Ortodoxe Romane", a spus despre el Mitropolitul de atunci Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei. S-a dovedit un misionar dinamic si duhovnicesc, pastrator al traditiilor ortodoxe romanesti si in acelasi timp deschis spre dialog si cooperare cu alte Biserici Ortodoxe si de alta confesiune. A calatorit adesea in strainatate, unde a vizitat parohii romanesti din diaspora si comunitati monahale ortodoxe si romano-catolice. PS Parinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitatile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Radauti si a binecredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Manastirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Camarzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, in ultimele luni, ca urmare a problemelor de sanatate, fiind bolnav de pancreatita. In anul 2000, PS Parinte Episcop Gherasim Putneanul a fost declarat cetatean de onoare al municipiului Radauti.

Ierarh misionar si carturar, harnic si darnic, marturisitor si pilduitor, PS Parinte Episcop Gherasim putneanul a trecut la Domnul la varsta de 80 de ani, dupa o lunga si grea suferinta, in ziua de pomenire a Sfantului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2004). Inmormantarea sa a avut loc in ziua Zamislirii Maicii Domnului (9 decembrie 2004) la Manastirea Camarzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Falticeni, ctitorita de catre Preasfintia Sa. Sluba de inmormantare a PS Parinte Episcop Gherasim a fost savarsita de un sobor numeros de ierarhi si preoti, in frunte cu Mitropolitul de atunci Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei, alaturi de Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, IPS Parinte Pimen Zainea si de PS Parinte Calinic Botosaneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor.

PS Parinte Episcop Gherasim putneanul a scris urmatoarele lucrari:
Catalogarea manuscriselor romanesti din Biblioteca Manastirii Secu (1994);
In duhul evlaviei ortodoxe (1999);
Cuvinte si talcuiri arhieresti (1999);
Mierea din drumul pelinului (2000);
Iarba din roata amurgului (2001);
Precizari tipiconale (2002);
Tamaie si exil - dialoguri despre pribegia fratilor (2003);
Tihna insemnarilor (2004).

De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucosel) Putneanul a publicat diferite articole in revistele: "Mitropolia Banatului" si "Indrumatorul Bisericesc" de la Timisoara si Arad.
Asadar, in urma cu sapte ani, in primele minute ale sarbatorii Sfantului Ierarh Nicolae, trecea in lumea vesniciei vrednicul de pomenire Episcop Gherasim Putneanul. Drept urmare, la mormantul sau de la Manastirea Camarzani din judetul Suceava a fost oficiata, sambata – 03 decembrie anul 2011, slujba Parastasului de catre Inaltpreasfintitul Pimen - Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, alaturi de un sobor de preoti, pentru vrednicul de pomenire episcop Gherasim Putneanul, fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor. Vladica Gherasim, numit si „Bunicul de la Bogdana“, a vazut lumina zilei, dupa cum am mai spus, in comuna Rasca la data de 30 mai anul 1924. Copilaria grea, cu pierderea tatalui si cu lumina cartii primite la Ciumulesti, l-a facut pe tanarul de atunci sa aleaga drumul manastirii. A ucenicit la Boureni un schit care tinea de Manastirea Neamt, iar dupa implinirea obligatiilor militare a intrat in marea obste de la Neamt. Dupa ucenicia de la Neamt si dupa studiile teologice seminariale si universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rand, profesor la seminarul nemtean, egumen la Vovidenia, egumen al Manastirii Neamt si apoi staret la Putna, cu o rodnica si lunga staretie in perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat intreg complexul manastiresc, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei si Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin randuiala lui Dumnezeu, in anul 1977 a fost chemat la slujirea arhiereasca. Ca Arhiereu-vicar la Arad si Buzau, PS Parinte Episcop Gherasim a lucrat cu multa ravna in ogorul Bisericii.

In anul 1992 a revenit acasa, in tinutul natal, slujind ca Episcop-vicar al Sucevei si Radautilor, avand resedinta in incinta Manastirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic si duhovnicesc, pastrator al traditiilor ortodoxe romanesti. A calatorit adesea in strainatate, unde a vizitat parohii romanesti din diaspora si comunitati monahale. Bun cunoscator al tipicului bisericesc si iubitor de viata liturgica, episcopul Gherasim slujea cu multa bucurie si evlavie. Din incredintarea Inaltpreasfintitului Parinte Arhiepiscop Pimen, a sfintit zeci de biserici de mir si de manastire, a incurajat zidirea de biserici, infiintarea de schituri si manastiri, acordand o atentie deosebita Manastirii Camarzani din satul natal al mamei sale. In acelasi timp, a fost preocupat de viata duhovniceasca a clerului, monahilor si credinciosilor, fiind un duhovnic al multor oameni de varste si profesiuni diferite. Ca ierarh in Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, a fost totdeauna respectuos si comunicativ, smerit si voios, dornic sa invete de la altii si sa sfatuiasca pe altii. Vladica Gherasim nu si-a dorit sa ajunga episcop, a acceptat jugul arhieriei pentru a nu iesi din ascultarea fata de patriarhul Iustin si nu l-au interesat treptele inalte ale ierarhiei bisericesti. Mai presus de a fi egumen, arhimandrit sau episcop, a fost tot timpul un adevarat calugar. Pana ca boala sa-l rapuna, programul sau era dupa tipicul pravilei calugaresti. Cand se petreceau intamplari nu tocmai placute, Vladica Gherasim zicea ca trebuie sa le ducem toate cu rabdare si cu credinta. Cand cineva gresea, il pomenea pe Mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei si Sucevei, care spunea: „Nu puteti voi gresi cat pot eu ierta“.

In incheiere vin sa intreb, ce ar zice si cum ar analiza Preasfintitul Parinte Episcop Gherasim Cucosel mersul si evolutia Bisericii astazi, cand iata, se confrunta cu o multime de probleme si de crize, tot mai acute, pe zi ce trece, multe dintre ele generate din interiorul si in interiorul acesteia!. Luciditatea, spiritul sau de echipa, respectul fata de colaboratori si dreapta lui socoteala ar fi fost de mare folos acum dar, am convingerea ca felul sau de a fi si, mai ales, de a vedea lucrurile a fost mostenit de catre multi dintre ucenicii si colaboratorii sai, avandu-l astfel, intre noi si mai cu seama intru noi, pentru care fapt ma rog ca Dumnezeu sa-i rasplateasca toata osteneala si daruirea de care a fost in stare, fiind convins ca nu va fi repede uitat, desi de multe ori suferim de aceasta maladie – a nerecunostintei, fiindca efortul si aportul sau au fost foarte consistente, facandu-se adeseori referire la el asa incat, dupa cum am aminitit si mai sus, Ierarhul marturisitor si pilduitor Gherasim Cucosel al Bisericii noastre stramosesti si al poporului nostru romanesc este ca un far care inca mai lumineaza si va lumina foarte mult timp (si) de acum incolo desi probabil, sunt si dintr-aceia care ar dori sa se stinga!.

Prin urmare, nadajduiesc ca vom sti, pe mai departe, sa ne cinstim inaintasii asa cum se cuvine desi in aceste vremuri, pretuim mai mult pe altii de oriunde si de aiurea, caci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculosi, mai senzationali!. Si totusi, sunt convins de faptul ca ce este nobil ramane iar ce este ieftin, apune!.

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca! Vesnica sa-i fie pomenirea! Amin.

Cu aleasa pretuire si multa recunostinta,
Drd. Stelian Gombos - Consilier
la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romaniei

.