Evanghelia Maicii Domnului
Textul din Luca 1. 26 si urm., despre Buna-Vestire a nasterii Mantuitorului si despre vizita Sfintei Fecioare la Elisabeta, desi face parte integranta din Evanghelia a treia, pe drept cuvant ar putea fi intitulat Evanghelia Maicii Domnului. Si aceasta dintr-un intreit motiv:
1. Este vorba aici de o "evanghelie" (veste buna) adresata in primul rand Sfintei Fecioare Maria, in a sasea luna de la zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul, a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu intr-o cetate din Galileea. al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; Iar numele fecioarei era Maria. (Luca 1. 26-27).
Cat de mult a fost dorita, zeci de veacuri, venirea mesagerului ceresc! Inca de la alungarea din Rai, cand Dumnezeu a facut si cea dintai fagaduinta a mantuirii (Fac. 3, 15). Adam si urmasii sai au asteptat mereu, cu nerabdare, venirea Mantuitorului promis. Si, iata, Dumnezeu a hotarat plinirea vremii (Gal. 4. 4). Iar prima faptura omeneasca invrednicita de a afla aceasta hotarare dumnezeiasca este Sfanta Fecioara Maria. Catre ea se adreseaza mai intai "evanghelia" despre venirea Mantuitorului in lume.
2. Buna-Vestire nu este insa numai o "evanghelie" catre Maica Domnului, ci si o "evanghelie" despre Maica Domnului. Intr-adevar, desi textul mentionat ne spune foarte multe despre Fiul lui Dumnezeu intrupat, oferindu-ne o adevarata sinteza a hristologiei. el ne spune si cel mai mult. din intreg Noul Testament, despre Maica Domnului.
Astfel, din aceasta pericopa evanghelica aflam nu numai ca Maica Domnului era fecioara atunci cand L-a zamislit pe Mantuitorul (Luca 1. 27: ... o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa Iul David: iar numele fecioarei era Maria; cf. Matei 1.18: Iar nasterea lui Iisus Hristos asa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodita cu Iosif, fara sa fi fost ei inainte impreuna, s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant si Matei 1. 23: Iata. Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu ...). ci si ca era hotarata sa ramana fecioara. Caci numai asa se explica intrebarea ei: Cum va fi mie aceasta de vreme ce eu nu stiu de barbat? (Luca 1. 34). In cazul unei fecioare in preajma nuntii, care ar fi avut de gand sa traiasca viata obisnuita de casatorie, o astfel de intrebare ar fi fost fara rost. Nu stiu de barbat nu poate insemna aici altceva decat: "nu vreau sa stiu de barbat", sau "nu am de gand sa stiu de barbat".
Aflam apoi, din acelasi text evanghelic, cat de deplina era ascultarea si credinta Sfintei Fecioare fata de Dumnezeu si fata de cuvantul Sau. Spre deosebire de Zaharia (v. 18: Si a Zis Zaharia catre inger: Dupa ce voi cunoaste aceasta? Caci eu sunt batran si femeia mea inaintata in zilele ei), ea nici nu se gandeste sa puna la indoiala cuvantul Arhanghelului, cu toate ca obiectiunea pe care mintea omeneasca o ridica in cazul vestirii facute ei era de mult mal mare greutate decat in cazul celei facute Iui Zaharia. Existau precedente pentru nasterea unul copil prin interventie dumnezeiasca: asa s-au nascut Isaac (Fac. 17.16 si urm.: 18. 10 sl urm.: 21. 1-3). Samson (Jud.13. 2 sl urm.) sl Samuel (I Regi 1.1 si urm.).
Niciodata insa nu se mai intamplase sa nasca o fecioara. Zamislirea Fiului lui Dumnezeu ca Om in pantecele Fecioarei, prin umbrirea Duhului Sfant (Luca 1. 35: Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri: pentru aceea Sfantul care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema), era o noutate absoluta. Si totusi. Sfanta Fecioara nu pune la indoiala cuvantul Arhanghelului, nici nu cere vreun semn spre intarirea acestui cuvant. Zaharia, pentru indoiala sa, a primit drept semn o pedeapsa vremelnica (v. 20: Si iata vei fi mut si nu vei putea sa vorbesti pana in ziua cand vor fi acestea, pentru ca n-ai crezut in cuvintele mele. care se vor implini la timpul lor). Sfanta Fecioara nu cere semn si totusi Arhanghelul ii da un semn, descoperindu-i taina zamislirii Sfantului loan Botezatorul (si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa) ca dovada ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta (v.36-37). Raspunsul Fecioarei la vestirea cereasca este exemplar: lata roaba Domnului Fie mie dupa cuvantul tau! (v.38) De aceea, inspirata de Duhul Sfant, Elisabeta ii lauda credinta: Si fericita este aceea care a crezut ca se vor intampla cele spuse ei de la Domnul (v. 45).
Din imnul inspirat rostit de Sfanta Fecioara cu prilejul intalnirii nu Elisabeta (v. 46-55) desprindem si o alta latura a personalitatii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu: desavarsita intelepciune duhovniceasca. Imnul ei este un psalm minunat in care se reflecta inalta formatie biblic-exegetica a Fecioarei, fapt care confirma ceea ce ne spune Sfanta Traditie despre anii copilariei si ai adolescentei sale dedicati slujirii si invataturii sfinte in templul Domnului.
Acelasi imn reflecta si pilduitoarea ei smerenie. Ea, Maica imparatului veacurilor, nu-si da alt titlu decat pe acela de "roaba" (v.48): si avand deplina constiinta a maririi ce i s-a conferit, n-o socoteste altceva decat un dar al Celui ce coboara pe cei mandri si inalta pe cei smeriti (v.51-53). Iata numai cateva din inaltele virtuti ale Sfintei Fecioare Maria, care au facut-o vrednica de alegerea unica de a fi mijlocitoare a venirii in lume a Fiului lui Dumnezeu.
Aceasta alegere ii confera noi calificative si o ridica mal presus decat toata faptura. Faptul acesta este afirmat chiar in primele cuvinte pe care I le adreseaza Arhanghelul binevestltor: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei (v.28). Proorocia lui Isaia (7.14: Pentru aceasta Domnul meu va va da un semn: Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel despre Mesia - Emanuel. care se talcuieste cu noi este Dumnezeu, se implineste in primul rand prin sl pentru Sfanta Fecioara: Domnul este cu tine. Domnul este cu Sfanta Fecioara.
Intr-o negraita apropiere, din chiar momentul Bunei-Vestiri, zamislindu-Se in pantecele ei si facandu-Se Fiul ei. Sfantul care se va naste din tine - ii zice Arhanghelul - Fiul lui Dumnezeu se va chema (v.35). Cea care-L naste pe Fiul lui Dumnezeu este Theotokos, adica Nascatoare de Dumnezeu. Este ceea ce afirma si Elisabeta. cand o numeste nu numai binecuvantata intre femei (v. 42), cum o numise si Arhanghelul, si fericita (v. 45). ci si Maica Domnului in acest titlu, echivalent cu cel de Nascatoare de Dumnezeu, se cuprind toate celelalte inalte calificative ale ei.
Pentru toti cei care-i zicem, ca Elisabeta, Maica Domnului meu, ea este implicit "mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii": este, deci, vrednica de cultul de supravenerare pe care i l-au adus dintotdeauna Biserica si credinciosii.
Insasi Maica Domnului, de altfel, face o profetie in acest sens: Iata, de acum ma vor ferici toate neamurile (v. 48). intemeindu-si afirmatia pe marirea pe care i-a conferit-o Dumnezeu: Pentru ca mi-a facut mie marire Cel Puternic (v. 49). Astfel incat a nu o cinsti pe Maica Domnului inseamna a contraveni flagrant acestui cuvant proorocesc.
3. In sfarsit, pericopa din Luca 1. 26 si urm. este si Evanghelie de la (sau dupa) Maica Domnului. Exegetii socotesc pe buna dreptate ca Sfantul Luca nu putea avea informatiile pe care le transmite in aceasta pericopa (ca de altfel, si cele din intreg capitolul 2) decat din gura Maicii Domului insasi. Despre intamplarile minunate legate de Nasterea lui Hristos. Sfantul Luca tine sa remarce ca Fecioara Maria le pastra pe toate in inima ei (2.19). Din acest sfant tezaur a luat evanghelistul cele pe care ni le transmite despre Buna-Vestire, ca si despre Nasterea Domnului, despre cantarea ingereasca de la Betleem si inchinarea pastorilor, despre intampinarea la patruzeci de zile si despre episodul de la templu cand lisus avea doisprezece ani.
In prologul Evangheliei sale, Sfantul Luca ne spune ca. pregatind redactarea acestei scrieri despre lisus Hristos si lucrarea Sa mantuitoare, a cercetat toale cu de-amanuntul de la inceput (1. 3). Cel dintai si cel mai important izvor al unei astfel de cercetari il constituia marturia Maicii Domnului. Din Sfanta Traditie stim ca Sfantul Luca a pictat si un portret al Maicii Domnului, ceea ce inseamna ca s-a invrednicit a fi un timp oarecare in preajma ei. Iata de unde si-a luat Sfantul Luca amanuntele pe care ni le transmite in "Evanghelia copilariei".
Sa mai adaugam ca importantul Imn din Evanghelia Sfantului Luca 1.46-55 este creatia inspirata a Sfintei Fecioare si a intrat ca atare, de Ia inceput, in cultul Bisericii. Astfel, ceea ce relateaza Sfantul Luca in primele doua capitole ne vine de la insasi Maica Domnului si textul acesta, inainte de a fi "de la Luca", este "de la Maica Domnului".
In concluzie, putem spune ca Evanghelia Bunei-Vestiri este o Evanghelie catre, despre si de la (sau dupa) Maica Domnului. Sa invatam din aceasta Evanghelie a Maicii Domnului a o ferici dupa cuviinta si a o avea mijlocitoare si pururea rugatoare pentru sufletele noastre.
Parintele Vasile Mihoc
Vezi si:
Primele reprezentari ale Maicii Domnului
Maica Domnului in teologia si viata ortodoxa
Maica Domnului in viata Bisericii si in evlavia credinciosilor ortodocsi
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.