Cand te intalnesti cu el, iti strange amandoua mainile. Iti zambeste cu caldura si orice ii spui aproba si te admira.
Fatarnicul vorbeste de rau pe cei care-i crede ca-i sunt dusmani. Lauda pe cei pe care-i crede ca-i sunt prieteni si te proslaveste pe tine, pe deasupra tuturor.
Cand e vorba de vreo virtute, se da exemplu pe sine. Daca se intampla sa se intalneasca cu vreun preot, isi arata pravoslavnicia sa si rautatea in care zace lumea.
Daca vorbeste cu vreun necredincios, barfeste si pe preoti si Biserica.
Cand merge la biserica, nu cumpara numai o lumanare, doua, mari, ci ia un snop de lumanarele marunte. Le aprinde si le imparte prin toate sfesnicile. Calca rar de la icoana la icoana. Se inchina larg si se roaga cu ochii inchisi, soptind cu oftaturi, dar aceasta cand este lume multa in biserica.
Daca-i laptar, pune apa in lapte mai multa ca altii. Daca vinde lana, o tine in beci sa se umezeasca, iar mitele cu turturi de noroi, le baga inlauntrul valului de lana. Adeseori, cand este cu vacile la pasune, il surprinzi ingenuncheat printre tufe, cu mainile impreunate pt. rugaciune, iar vacile lui au trecut pe langa el si au intrat in iarba de coasa a vecinului, dar n-a bagat de seama pt. ca era scufundat in rugaciune. Alearga dupa ele inchinandu-se si blestemandu-le: ”Hei!...Na!...mancav-ar binele.”
Intr-un buzunarel de la inima poarta totdeauna ”Visul Maicii Domnului”. Are un buzunar, sub haina, de trei ocale. Daca trece pe sub pomul cuiva, pune si el cateva fructe in buzunar. Niciodata nu merge acasa cu buzunarul gol.
Nu da nimanui nimic, decat vorbe dulci amestecate cu rautate, dusmanoase...
Cu toti e prieten, dar nimeni nu-i prieten cu el. Pe toti ii lauda in fata si-i vorbeste de rau in dos, deopotriva. Nu spune adevarul nici cu mana pe cruce. La infatosare este o bogatie de virtuti, dar sufletul sau este un mormant de putregai si de ticalosii. Este ca o fantana frumoasa la rascruci de drumuri, cu troita si icoane pictate in culori vii, cu roata de scos apa, cu lant si ciutura noua, dar fara pic de apa.
Este ca o floare frumoasa, rumena si bogata in petale, dar albinele nu culeg din ea nici miere nici ceara. N-are miros nici viata, pt. ca-i facuta din hartie colorata pe bat de sarma fara seva.
Este precum cainele care te musca cand nici nu te astepti, se gudura pana langa picior si... cand ii vine bine, te-a muscat.
Este rasad de flori frumoase intre care s-a ascuns o vipera, cand te apropii sa le mirosi, iti sare vipera in fata si te musca de moarte.
Raiul are nevoie de boboci de floare.
Pe buna dreptate, cate ganduri urate nu stau ascunse in camarutele inimii? Cate priviri pofticioase nu sunt, care atrag pacate fatise? Cati oameni morali nu nutresc in inima pe ascuns pacatul desfranarii? Cine nu vede ca destrabalarea merge mereu crescand si din ce creste mai mult se adanceste? Cati nu sunt care vadesc duplicitate? Cati nu sunt ca se otravesc singuri din invidie? Cati nu sunt, ca spun adevarul pe jumatate? Cati nu sunt, care poarta de grija, ce se petrece in curtea vecinului?
Adevarat este ca fiecaruia ii place a trai dupa capul sau si a se uni cu cei de un gand cu sine. Dar, daca Dumnezeu e in mijlocul nostru, datorie avem pentru binele pacii a jertfi uneori simtamantul nostru.
Urmarea ta daca va fi dupa cum ii place lui Dumnezeu va fi mai mult de folos decat atunci cand te-ai lua doar dupa capul tau, altfel este un semn aratat de mandrie nebuna, de cap ingamfat.
Fatarnicia astazi creste ca o buruiana. Este naravul cel mai des intalnit in lumea noastra. O infectie ptr trup si suflet.
Fatarnicii sunt pilda rea, feriti-va sa nu fiti ca ei. Temeti-va de Ochiul Vesnic care vede orice ascuns ca vor veni toate cand vom da raspuns, nu mergeti pe o cale moarta care arata nebunie si indracire. Caci chiar de n-ai pus foc cu chibritul la casa, dar cate case poate n-ai aprins cu fatarnicia, cu limba, prin invidie, prin iscodiri, prin fel de fel de minciuni sau cate si mai cate alte rele.
Florentina
andriesei florentina
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.