În vremurile noastre, când urâțenia, cu toate formele ei, irupe pretutindeni, fiind promovată parcă ostentativ prin felurite mijloace, e bine să ne întoarcem la, ceea ce teologul rus Paul Evdokimov numea, „teologia frumuseții”.
Sf. Grigorie Palama aminteşte de frumuseţea feciorelnică a Preacuratei Fecioare Maria, care întrecea în strălucire aurul curat ce îmbrăca Templul şi chivotul sacru.
Pentru că, în vreme ce în jurul chivotului legii erau îngeri turnaţi în aur, „un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt al capacului” (Iş. 25, 19), în jurul acestui „chivot însufleţit”, care este Maica Domnului, se aflau îngeri adevăraţi care îi slujeau şi îi aduceau hrană, ce întrecea vestita mană şi hrana primită de proorocul Ilie.
Astfel, în timp ce lui Ilie i-a slujit un corb, despre care se spune că îi aducea „pâine şi carne dimineaţa, pâine şi carne seara” (3 Rg.17, 6), un înger o hrănea pe Copila Maria în Sfânta Sfintelor cu hrană cerească, prefigurată de pâinea îngerilor despre care vorbeşte Psalmistul David: „Pâine îngerească a mâncat omul” (Ps. 77, 29).
Cine se uită la frumuseţea cosmosului vede în el pe Creatorul său, aşa cum spune şi Sf. Apostol Pavel: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înţelegându-se din făpturi, adică veşnica Lui putere şi dumnezeire, aşa ca ei să fie fără cuvânt de apărare” (Rm. 1, 20).
Tot aşa, potrivit cuvântului Sf. Grigorie Palama, oricine contemplă frumuseţea Fecioarei Maria urcă cu mintea spre Cel care a creat-o şi a împodobit-o cu multe şi felurite frumuseţi.
De aceea, Ea s-a arătat pe pământ ca o „minune a minunilor” şi a întrecut prin strălucire luminătorii şi inteligenţele cereşti.
Dar, spre deosebire de cosmosul fizic, toată frumuseţea şi slava Sf. Fecioare nu este una exterioară, trupească, ci vine dinlăuntrul ei, din puritatea sufletului ei feciorelnic: „Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată” (Ps. 44, 15).
De bună seamă că, dacă slava Fecioarei Maria este în interior, cele din afară ale ei nu sunt în discordanţă, ci se armonizează cu cele dinlăuntru în chip minunat.
Pentru aceasta, slava Fecioarei Mame se revarsă ca o lumină, arătând că sufletul ei feciorelnic e cu adevărat preafrumos, întrecând în strălucire pe Iosif, fiul lui Iacov, cel numit pe drept cuvânt „chipeş la statură şi foarte frumos la faţă” (Fc. 39, 6).
Teologia Sf. Grigorie Palama este o teologie a frumuseţii, a luminii şi a strălucirii slavei.
Astfel, omiliile mariologice palamite o prezintă pe Fecioara Maria ca o icoană a frumuseţii universale, „cosmos şi frumuseţe concentrată”, „chintesenţă” a harurilor dumnezeieşti şi a frumuseţii omeneşti:
„Mamă a Luminii” (Omilia 53, 10), „sfeşnic al întregii lumini dumnezeieşti” (Omilia 53, 11), „soare al creaţiei şi cer al Soarelui Dumnezeu” (Omilia 53, 12), „vatră neclintită a harului lui Dumnezeu” (Omilia 53, 13), „minune a minunilor” (Omilia 53, 16), „tron însufleţit al lui Dumnezeu” (Omilia 53, 18).
De aceea se cuvenea ca Ea să-L nască pe Cel ce este „împodobit cu frumusețe mai mult decât fiii oamenilor” (Ps. 44, 3), pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Putem spune că pe treapta cea mai de sus se află frumuseţea Născătoarei de Dumnezeu, Maica Domnului şi Mama tuturor oamenilor, noua Evă-Viaţă.
Fiind „loc privilegiat al Duhului Frumuseţii”, numai icoana Sf. Fecioare Maria poate să ne apropie din nou misterul dumnezeiesc (Paul Evdokimov, „Arta icoanei o teologie a frumuseţii”, Edit. Meridiane, Braşov, 1993, p. 20).
În zilele noastre, cultivarea unei „teologii a frumuseții” este un demers imperios, nu doar ca o expresie estetică elevată, ci ca formă concretă de combatere a asaltului concertat al urâțeniei și vulgarității resimțit la toate nivelele societății actuale.
Sorin Lungu
Sorin Lungu
-
Conceptii eronate despre Fecioara Maria
Publicat in : Maica Domnului -
Fecioara Maria, Nascatoare de Dumnezeu
Publicat in : Maica Domnului -
Fecioara Maria venerata de musulmani
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.