Surorilor în Domnul şi maicilor, Preabunul Dumnezeu ne-a învrednicit din nou să ne desfătăm de atotveselitorul praznic al luminatei învieri a Domnului nostru Iisus Hristos. Tuturor vă doresc din inimă să întâmpinaţi această mare sărbătoare creştină în pace, bucurie şi mângâiere duhovnicească.
De ne-ar învrednici Preabunul nostru Domn pe noi, nevrednicii, să întâmpinăm cu aceeaşi bucurie şi înfricoşata înviere de obşte, precum a zis apostolul: „Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, că noi, cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiţi, pentru că însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi aşa pururea vom fi cu Domnul" (7 Tesaloniceni 4, 15-17).
Ce va fi dar cu cei „răpiţi în nori"? Despre aceasta nu voi mai grăi, ca să nu umbresc bucuria sărbătorii; iar spre folosul sufletesc, haideţi să cercetăm cuvântul prorocesc al psalmistului: „Acum Mă voi scula, zice Domnul, pune-Mă-voi întru mântuire, îndrăzni-voi întru ea" (Psalmii 11, 5).
Ce înseamnă cuvintele Domnului: „Pune-Mă-voi întru mântuire, îndrăzni-voi întru ea"? Inseamnă că Domnul nostru Cel iubitor de oameni nu S-a arătat şovăielnic mai înainte de învierea Sa, ci a răbdat răstignire şi moarte pe Cruce pentru mântuirea noastră, iar înainte de a muri pe Cruce a suferit loviri, şi scuipări, şi tot felul de batjocuri şi înjosiri, după cum s-a spus: „Care pentru bucuria pusă înainte-I a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu" (Evrei 12, 2).
Ce vom spune, aşadar, despre noi înşine, care de asemenea dorim să stăm de-a dreapta tronului lui Dumnezeu la cea de a Doua Venire a lui Hristos? Oare nu ne aflăm şovăielnici în ceea ce priveşte mântuirea noastră atunci când nu suferim nici măcar o mică mustrare sau înfruntare, ca să nu mai vorbesc de scuipări şi de loviri? Cum şi prin ce fel de fapte nădăjduim să stăm de-a dreapta Celui Ce S-a răstignit pentru mântuirea noastră, de vreme ce apostolul spune: „pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să
ne şi preamărim" (Romani 8,17)?
Dacă se află printre voi vreunele neputincioase şi neîndreptate, asemenea mie, să ne mustrăm, cel puţin, pe noi înşine pentru neputinţa şi delăsarea noastră, fără a ne lipsi, într-acest praznic luminat, de bucuria că îl avem pe Domnul Cel Preabun, Care a venit să-i cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă şi pururea stă gata să-i primească pe cei care se pocăiesc cu adevărat şi se smeresc fără făţărnicie, având hotărârea nestrămutată de a păzi măcar cele din urmă mijloace de mântuire, pe care însuşi Domnul le-a arătat, zicând: „Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi" (Luca 6, 37). Fie să primim cu toţii această iertare, prin mila Celui Ce S-a răstignit pentru noi şi a înviat astăzi!
Nevrednicul ieromonah Ambrozie,
aprilie, anul 1879
Fragment din cartea "Cand esti cu Hristos, nimeni nu te poate birui", Editura Sophia
Cumpara cartea "Cand esti cu Hristos, nimeni nu te poate birui"
-
Ouale de Paste
Publicat in : Obiceiuri si traditii de Paste -
Minivacanta de Paste: cu sau fara Hristos
Publicat in : Editoriale -
Paste ortodox in Grecia
Publicat in : Pelerinaje -
Paste cu spanac
Publicat in : Mancaruri -
Iepurasul de Paste
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.