Din cauza caderii omului in pacat, nu doar firea omului a fost afectata, ci intreaga creatie. Din acest motiv, Biserica are pe langa Sfintele Taine si alte rugaciuni si slujbe, destinate binecuvantarii si sfintirii intregii naturi, lucrurilor si omului. Aceste slujbe si rugaciuni sunt cunoscute sub denumirea de ierurgii. Cuvantul "ierurgie" vine din grecescul ιερονργια (compus din ιερδν = sfant + εργν = lucrare) si inseamna lucrare sfanta. Ca lucrari sfinte, ierurgiile intretin si dezvolta viata in Hristos.
Diferenta dintre Sfintele Taine si ierurgii sta in faptul ca Sfintele Taine au fost intemeiate de Hristos si au in vedere viata si persoana omului, in timp ce ierurgiile vizeaza nu doar viata omului, ci intreaga creatie. Daca Tainele sunt absolute necesare pentru mantuire, ierurgiile nu sunt obligatorii pentru viata duhovniceasca. Atunci cand sunt savarsite, ierurgiile sunt in stransa legatura cu Sfintele Taine si cu Sfanta Liturghie. De exemplu, slujba Parastasului are loc dupa Sfanta Liturghie sau sfintirea Mirului are loc in cadrul Sfintei Liturghii.
Parintele profesor Ene Braniste afirma: "Prin ierurgii, puterea si actiunea curatitoare si sfintitoare a Bisericii se revarsa nu numai asupra fiintei omului, ci si asupra intregii lumi creaturale, scotand-o de sub puterea blestemului si sfintind-o. Cu alte cuvinte, prin Biserica, sau mai bine zis prin puterea sfintitoare data slujitorilor sai, se impartaseste si firii neinsufletite, precum si fiintelor nerationale, harul Sfantului Duh, in masura in care le este de trebuinta. Natura neinsufletita, care, in urma blestemului ajunsese in dezarmonie cu omul, redevine astfel un mediu prielnic pentru traiul omului, un auxiliar pentru existenta si mantuirea lui; prin om, ea devine totodata asociata sau partasa cu el la cultul divin, adica la preamarirea Ziditorului de catre om, prin Biserica". (Liturgica speciala)
Dintre ierurgiile care se savarsesc in biserica, mentionam: binecuvantarea prinoaselor, molifta femeii la 40 de zile dupa nastere, binecuvantarea si sfintirea obiectelor de cult.
Din categoria ierurgiilor care sunt prezente in afara bisericii, amintim: in casa crestinului - sfestaniile, ierurgiile in legatura cu nasterea si cele in legatura cu inmormantarea, iar in afara casei - binecuvantarea tarinilor, a holdelor si a fantanilor, sfestaniile pentru ploaie s.a.
Cu privire la timpul cand sunt savarsite, facem precizarea ca unele au date fixe, cum este de exemplu binecuvantarea salciei de Florii, oualor rosii de Sfintele Pasti, a strugurilor de Schimbarea la Fata a Domnului, in vreme ce altele sunt savarsite ori de cate ori este nevoie, cum ar fi sfestaniile.
Ierurgiile pot fi savarsite de preot si de episcop. Insa numai episcopul face sfintirea unei biserici, a Sfantului si Marelui Mir, a antimiselor si hirotesiile. Modul in care trebuie savarsite si continutul acestora este prezent in cartea de cult care poarta denumirea de Molitfelnic.
Dupa efectele lor, ierurgiile sunt:
a) exorcisme - rugaciuni de izgonire a demonilor si a oricarei inrauriri a celui rau;
b) curatiri si dezlegari;
c) binecuvantari - rugaciuni de cerere a ajutorului dumnezeiesc;
d) sfintiri - binecuvantari mai solemne, prin care persoane sau lucruri sunt scoase din uzul comun, pentru a se folosi in scopuri sfinte.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
-
Sfintele Taine si Ierurgiile Bisericesti
Publicat in : Dogma -
Ierurgiile privitoare la nasterea si botezul pruncilor
Publicat in : Viata liturgica -
Ierurgiile, lucrare a Sfantului Duh in Biserica
Publicat in : Viata liturgica -
Ierurgiile in Biserica Epocii Apostolice
Publicat in : Viata liturgica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.