Limba ritului roman inainte de Grigorie cel Mare (Dialogul) a fost cea greaca. Numai pentru rugaciunile particulare se folosea limba latina, dar nu latina clasica, ci cea populara. Cu timpul, limba latina a inceput sa cuprinda cea mai mare parte a Liturghiei romane, greaca rfiind folosita umai in cateva cantari specifice, precum Kyrie si Trisaghion.

Biserica locala a Romei a reprezentat la inceput o comunitate vorbitoare de limba greaca. Majoritatea membrilor erau levantini vorbitori de limba greaca ce traiau in cartierele de straini ale orasului.

Utilizarea limbii latine in Liturghie a inceput din cea de-a doua jumatate a secolului al II-lea, pe masura ce credinta s-a raspandit in randul locuitorilor latini. Folosirea impreuna a limbii grecesti si a celei latine a continuat astfel pana in secolele IV-V. Inlocuirea limbii grecesti cu cea latina s-a facut treptat. Unele centre, ca Marsilia si Arles, au continuat sa foloseasca limba greaca in cult pana in prima jumatate a secolului al V-lea.

In alta parte in Vest, de exemplu in Africa, latina a fost intrebuintata in biserica din secolul al II-lea. Tot aici a aparut si traducerea latina cea mai veche a Bibliei, Hala. In secolele IV-V, cand greaca a incetat a mai fi vorbita in Apus, latina era inca considerata limba oficiala in care, de exemplu, toate actele publice erau afisate de la Northumberland la Casablanca si de la Lisabona la Dunare. Astfel, era firesc ca si toate slujbele crestine sa fie in Latina in Apus.

In secolul V popoarele migratoare au adus o serie de dialecte teutonice in diferite privincii apusene, avand loc influenta reciproca in ceea ce priveste limba. Unificarea riturilor locale era imposibil de realizat.

Renasterea civilizatiei care va incepe in sec al VIII-lea a fost fundamentata pe recuperarea acelor traditii care erau favorabile utilizarii limbii latine. Aceasta a culminat in “restaurarea Imperiului Roman” in vremea lui Carol cel Mare, prin hotararile cu privire la ritul roman. Biserica apuseana a decretat limba latina ca unica si obligatorie in cult la toate popoarele care adoptasera ritul liturgic roman, nesocotind, astfel, limbile nationale ale popoarelor crestine de sub jurisdictia ei.

Insa adoptarea “Sacramentariului Gregorian” ca inima a intregului rit roman are un rezultat important. Plaseaza la baza intregii culturi apusene singura traditie a folosirii limbii latine in care limbajul a evoluat fara intrerupere din cel clasic al lui Cicero si Virgil, prin "latina de argint” al secolelor III-IV , spre “latina bisericeasca” a vremii lui Leon si Grigorie, fara nicio influenta temeinica din afara.

Cultura care se va raspandi in urma lucrarii lui Carol cel Mare, dar care in final a izbandit numai in sec XI, nu a fost oirestaurere formala a culturii calsice imperiale cum avea se se spuna in mod artificial incepand cu sec. XVI, ci adevaratul ei descendent sub multe aspecte.

Astfel, era accentuata o cultura internationala – mai bine spus cultura inter-regionala – al carei instrument natural era limba comuna.

In timpul acestei perioade multe alte rituri s-au unit si dezvoltat in Apus, chiar daca Biserica Romei a continuat sa-si exercite influenta. Atat de maret, minunat si mistic era ritul Bisricii Romei incat , in copilaria lui Carol cel Mare tatal sau a trimis emisari la Roma pentru a stabili relatii diplomatice cu papalitatea si, atat de mare le-a fost uimirea, ca numai in cativa ani Liturghia Romana si cantarea sa au devenit in ochii lor cea mai deplina expresie al tipului de civilizatie pe care doreau sa o promoveze.

Stabilirea unui Rit Roman obligatoriu de catre Carol cel Mare a reprezentat inceputul sfarsitului pentru toate celelate rituri locale apusene, asigurand astfel latinei posibilitatea de a fi limba liturgica a Bisericii Apusene (exceptand, desigur, grupurile protestante care s-au rupt in timpul Reformei revenind la rituri locale) pana in vremuri moderne.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

.

• Sfanta Mucenita Ecaterina
  Publicat in : Calendar ortodox
• Sfanta Mucenita Suniva
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Muzica gregoriana
  Publicat in : Cantarea
• Inscriptia lui Pilat
  Publicat in : Religie