Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele. Ci unul din ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui şi îndată a ieşit sânge şi apă. Şi cel ce a văzut a mărturisit şi mărturia lui e adevărată; şi acela ştie că spune adevărul, ca şi voi să credeţi.” (Ioan 19, 33 – 35)
Desi Sfanta Evanghelie dupa Ioan nu mentioneaza cine este cel care a impuns coasta Mantuitorului cu lancea, in Biserica primara se stia ca acesta a fost Sutasul Longhin – cel care, impruna cu ostasii sai, a fost randuit sa-L pazeasca pe Mantuitorul nostru in timpul Patimilor Sale. Amestecul de sange si apa care a curs din rana l-a stropit in ochi pe Sutasul Longhin si l-a facut sa vada, marturisind cu voce tare : Cu adevarat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”
Sutasul Longhin a refuzat banii dati de iudei pentru ca sa tagaduiasca Invierea si a plecat in patria sa – Capadocia – luand cu sine si Lancea si propavaduind pe Hristos Dumnezeu. In Capadocia a suferit moarte muceniceasca. Este praznuit de Biserica Ortodoxa in data de 16 octombrie.
Lancea a fost mai apoi adusa de Sf Apostol Iuda Tadeu in Armenia, tara in care acesta a propavaduit crestinismul timp de 24 de ani si unde a si suferit mucenicia in anul 66, la Araz (actualmente in Iran / Persia).
Timp de sute de ani, Lancea a fost pastrata in Manastirea Sf Ap Tadeu, construita peste mormantul sau, iar apoi, in sec XIII, a fost dusa in Manastirea Aiyrivank, locas monahal care a preluat numele Lancei in limba armeana: Manastirea Geghard. Acesta a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj in Armenia medievala.
In prezent, Lancea este expusa in Catedrala Echmiadzin, prima catedrala construita in Armenia – tara care a decretat crestinismul ca religie de stat in anul 301, inaintea Edictului de la Milano (313) dat de Imparatul Constantin cel Mare, care a proclamat crestinismul ca religie de stat in Impreiul Roman.
Mai sunt inca 3 locuri in lume (Viena, Cracovia, Roma) in care se pretinde ca ar exista Lancea cu care a fost strapuns Mantuitorul, dar doar acest artefact din Armenia dateaza din secolul intai (restul fiind datate in Evul Mediu).
Maria Chirculescu
Miriam Turism
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.