În fiecare an, la 15 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește una dintre marile sărbători ale credinței creștine ortodoxe și anume Adormirea Maicii Domnului. Numim astfel această sărbătoare pentru că avem încredințarea că Maica Preacurată, cea care L-a născut pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, după ce s-a mutat din această viață, a rămas întru rugăciuni neadormită. A murit și Maica Domnului la vremea potrivită, așa cum mor toți oamenii, însă noi înțelegem moartea Maicii Domnului, nu în sens de dispariție, ci în înțeles de mutare din această viață, și, de aceea, spunem că Maica Domnului „a adormit”.

În această minunată zi de sărbătoare, binecuvântată de Dumnezeu, creștinii ortodocși, din întreaga lume, prăznuiesc atât moartea și îngroparea, cât și învierea și înălțarea la cer a Maicii Domnului. De aceea, unii teologi o mai numesc și „Paștele verii”, fiind o sărbătoare de importanță deosebită în evlavia poporului drept-credincios.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este sărbătorit cu o mare solemnitate la Ierusalim, este ziua în care se organizează o mare procesiune pe străzile înguste ale orașului vechi spre Ghetsimani, având în frunte Epitaful Maicii Domnului.

Adormirea Maicii Domnului, cu toate că ne învăluie cu o oarecare mâhnire și tristețe spirituală, în același timp, ea ne face părtași și la o mare bucurie duhovnicească, care ne dă o încredințare și un avânt duhovnicesc, întru-cât noi mărturisim că Maica Domnului se află acum în stare de înviere.

Este perfect adevărat că în perioada celor 33 de ani, petrecuți în lumea noastră pământeană, dar mai ales pe timpul crucificării Fiului ei, Maica Domnului a fost îndelung întristată și plină de amărăciune. Însă, anii care au urmat după plecarea Fiului ei la cer, nu au mai fost plini de întristări, ci de dorire și pregătire a întâlnirii cu Fiul ei în cer, fiind stăpânită de o bucurie duhovnicească nemaiîntâlnită.

Ce bine ar fi să avem și noi, creștinii, această încredințare, dorință și bucurie duhovnicească a întâlnirii cu Mântuitorul nostru, așa cum a avut-o Maica Domnului și cum o au pustnicii din zilele noastre.

Maica Domnului a uimit lumea creștină prin practicarea cu acrivie a două mari virtuți creștine: smerenia și ascultarea. Sfinții Părinți au spus: „Smerenia este dumnezeiască, ea a plecat din ceruri și s-a pogorât pe pământ. E a luat trup și Dumnezeul-Om a venit”. Cu cât omul se smerește, cu atât mai mult înaintează în viața duhovnicească. În virtutea libertății, truda e a noastră, însă reușita depinde de har. „Smerenia dă multă îndrăzneală către Dumnezeu, ca o împărăteasă intră în absidele cerești cărora li s-au încredințat porțile cerurilor, dacă văd smerenia intrând cu mult respect deschid porțile pentru ea și celorlalte virtuți. Dacă văd pe aceasta venind fără ascultare, închid porțile”, ne spune Sfântul Ioan Hrisostom.

Așadar să dăm dovadă de smerenie și de ascultare și să ne dorim și să ne pregătim și noi cu îndrăzneală și bucurie duhovnicească, pentru marea întâlnire cu Mântuitorul nostru și Maica Sa. Să purtăm mereu în gândul nostru această întrebare: „Maica Domnului, la cine ne vom duce?”.

Doamne, ajută!

Ștefan Popa

• Maica Domnului in spiritualitatea ortodoxa
  Publicat in : Adormirea Maicii Domnului
• Legatura harica dintre Maica Domnului si toti sfintii
  Publicat in : Dogma
• Rugaciune catre Maica Domnului a Sfantului Antim Ivireanul
  Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe
• Maica Domnului, primul martor al Invierii
  Publicat in : Sfintele Pasti
• Maica Domnului Platytera
  Publicat in : Pictura