Moastele Sfintei Tatiana din Craiova

Moastele Sfintei Tatiana din Craiova Mareste imaginea.

Sfanta Tatiana este o sfanta mucenita ale carei cinstite Moaste se afla si in tara noastra, fiind pastrate cu mare bucurie in Catedrala Mitropolitana din Craiova. In data de 12 ianuarie, cand Biserica Ortodoxa o cinsteste pe Sfanta Tatiana, la catedrala din Craiova are loc slujba de priveghere, procesiunea cu Moastele sfintei si Sfanta Liturghie arhiereasca.

Sfanta Tatiana s-a nascut in Roma, pe la inceputul secolului al III-lea, din parinti crestini, a fost numita diaconita a Bisericii crestine din Roma, iar mai apoi L-a slavit pe Dumnezeu cu moarte muceniceasca, in vremea persecutiilor imparatului pagan Alexandru Sever (223-235).

Moastele Sfintei Tatiana din Craiova

Sfanta Tatiana s-a nascut in Roma, pe la inceputul secolului al III-lea, din parinti crestini si de neam mare. Desi tatal ei se bucura de mare cinste in senatul roman, fiind ales de trei ori guvernator, nici un alt senator nu stia ca el este crestin. Nevoind a se casatori, pentru curatenia vietii ei, tanara Tatiana a fost randuita in ceata diaconitelor, ajutand in biserica din Roma.

Sfanta diaconita Tatiana a slavit pe Dumnezeu cu moarte muceniceasca sub persecutia care a avut loc in vremea imparatului Alexandru Sever (223-235). Imparatul fiind prea tanar, multe dintre treburile imparatiei erau randuite de inaltii dregatori. Astfel, cand sfanta diaconita a fost prinsa, dregatorii au luat-o cu ei in templul paganesc al lui Apolo, spre a aduce impreuna jertfe; cand sfanta a intrat insa in templu, rugandu-se cu putere, acesta s-a clatinat in intregime, ca in urma unui cutremur, iar idolii au cazut de pe soclu, sfaramandu-se.

Moastele Sfintei Tatiana din Craiova

Pentru ca a refuzat sa se lepede de Hristos si sa jertfeasca idolilor, sfanta a fost indelung chinuita; in timp ce sfanta era chinuita, opt dintre prigonitorii ei au crezut in Hristos, pentru aceasta fiindu-le taiate capetele; a doua zi, sfanta a fost adusa intr-un templu paganesc al zeitei Artemis, dar si pe acesta l-a cutremurat, pentru aceasta ea fiind aruncata in foc; nefiind vatamata, ea a fost aruncata la lei, si de aceasta data ramanand insa intreaga; mai apoi, fiind tunsa, sfanta a fost inchisa in templul zeului Die, insa si pe acesta l-a zdruncinat din temelii; in cele din urma, sfintei mucenite i-a fost taiat si ei cinstitul cap; fiind scos din dregatoria lui, odata cu fericita Tatiana, a primit moarte muceniceasca si tatal ei.

Cinstitul cap al Sfintei Mucenite Tatiana a fost adus pentru prima data in tara noastra in anul 1204, cand membri ai familiei conducatoare (dinastia Asanestilor) il aseaza intr-o biserica din Tarnovo (Bulgaria) si apoi in Manastirea Bucovat (langa Craiova). Mai apoi insa, in anul 1393, capul sfintei este dus intr-o biserica din localitatea Niceea (oras in care s-a adunat Primul Sinod Ecumenic), iar apoi in Constantinopol, fiind asezat in Biserica Sfintii Apostoli.

In anul 1453, dupa cucerirea Constantinopolului de catre turci, in timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craiovesti aduc in tara Capul Sfintei Mucenite Tatiana si trupul intreg al Sfantului Grigorie Decapolitul, pe care le aseaza in biserica Manastirii Bistrita. Din manastirea valceana, Moastele sfintei diaconite au fost luate de Sfantul voievod Neagoe Basarab (+15 septembrie 1521) si duse la biserica domneasca din Curtea de Arges.

Mai tarziu, odata cu reorganizarea Mitropoliei Olteniei (1950-1955), cinstitul Cap al Sfintei Tatiana a fost luat din Curtea de Arges si adus in Catedrala Episcopala din Ramnicu Valcea. In cele din urma, cinstitele Moaste au fost asezate statornic in Catedrala Mitropolitană din Craiova.

Moastele Sfintei Tatiana din Craiova

Astazi, cinstitele Moaste ale Sfintei Tatiana se afla pastrate, cu mare cinste, in Catedrala Mitropolitana "Sfantul Mare Mucenic Dimitrie" din Craiova, alaturi de Moastele Sfantului Ierarh Nifon si ale Sfintilor Mucenici Serghie si Vah (toate sunt asezate in aceeasi racla).

Prea cinstita si intru tot laudata Sfanta Mucenita Tatiana, care prin aleasa slujire te-ai invrednicit a fi diaconita a lui Hristos si prin nenumaratele si grelele munci pe care le-ai suferit, ai intarit marturisirea credintei intr-un singur Dumnezeu, zdrobind capistea idoleasca prin puterea rugaciunilor tale si ai primit cununa muceniciei prin taierea capului, auzi rugaciunea noastra si ne izbaveste de toata inconjurarea dusmanilor vazuti si nevazuti si mai ales apara turma lui Hristos, care este Biserica, de toate eresurile si ratacirile si ne ajuta ca intr-o unire sa-I cantam Lui Dumnezeu: Aliluia!

Teodor Danalache

Moastele Sfintei Tatiana din Craiova

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

Pe aceeaşi temă

11 Ianuarie 2017

Vizualizari: 23956

Voteaza:

Moastele Sfintei Tatiana din Craiova 5.00 / 5 din 5 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Radu AlexandruPostat la 2023-01-12 14:34

    „Pentru noi, oltenii, în general şi pentru noi, craiovenii, în special, ziua aceasta de 12 ianuarie în care o prăznuim pe Sfânta Mare Muceniţă Tatiana, Diaconiţa, are o însemnătate deosebită. Sfânta Tatiana ne-a iubit şi pe noi pentru că a îngăduit Dumnezeu ca în 1204 să vină aici la Craiova. A adus-o atunci ţarul vlaho-bulgar, Ioniţă Asan, rudă cu Basarabii. A venit de la Târnovo, care era asediat de cruciaţi, a venit aici şi a adus cu dânsul şi moaştele sfintei. De aceea, capul ei, pe care îl avem astăzi în sfânta noastră catedrală, s-a găsit pentru o vreme adăpostit la mănăstirea Coşuna. L-a luat înapoi la Târnovo şi apo, în 1393, când oraşul a căzut sub bulgari a fost salvat şi dus la Niceea, lângă Constantinopol. La rândul său, Barbu Craiovescu, bunicul Sfântului Neagoe Basarab, atunci când a adus moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Constantinopol, a adus şi capul Sfintei Tatiana şi le-a dus la Bistriţa. În 1517, când Neagoe Basarab sfinţeşte minunata lui biserică de la Curtea de Argeş şi îl canonizează pe Sfântul Nifon. La 1793, alături de capetele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, capul Sfintei Tatiana a fost aşezată în casetele de argint pe care le avem şi astăzi, iar la 1869, credincioşii din Ploieşti au făurit racla cea mare în care au fost aşezate sfintele lor moaşte. De la Curtea de Argeş, moaştele sfinţilor mucenici au poposit un an la Râmnicu Vâlcea şi din 1949, la iniţiativa mitropolitului Firmilian Marin, ele au fost aduse în catedrala noastră” (arhim. Vladimir Dărângă).

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE