De eroi ne aducem aminte doar la momente festive, cand ni se face pielea ca de gaina, iar lacrimi ni se preling pe la coltul ochilor. Apoi intervine uitarea si meschinaria noastra epigonica. Din lipsa de fonduri, indolenta sau cateodata rea-vointa, zeci de mii de morminte ale ostasilor romani, ingropati in glii straine, zac in paragina. O lista, pe cat de lunga pe atat de utila, poate ne va aminti de cei care au plecat la moarte cu cantecul : “Preoti, cu crucea-n frunte ! caci oastea e crestina“.

Cultul eroilor la un an de la infiintare

Infiintat exact acum un an, Oficiul National pentru Cultul Eroilor (ONCE) este continuatorul de drept al Asezamantului National „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor.

  Dupa Primul Razboi Mondial, Romania a fost printre primele state care, urmand exemplul Frantei, a decis sa inalte un monument dedicat memoriei celor ce s-au jertfit pe campul de lupta. Prin Tratatului de la Versailles, s-a stabilit responsabilitatea fiecarei tari de a respecta mormintele eroilor de razboi, iar Romania a fost primul stat care i-a asimilat pe eroii straini celor nationali, asa cum se arata in „Memoriul adresat Guvernului roman de catre Societatea Mormintelor Eroilor“, al carei presedinte era Mitropolitul Primat Miron Cristea.

In semn de vesnica cinstire, in anul 1923, conducerea statului roman a decis ca simbolul sacrificiului celor cazuti pentru reintregirea patriei sa fie reprezentat de osemintele unuia dintre ostasii anonimi de la Marasesti, Marasti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucuresti, Dobrogea, Ardeal si Basarabia. Deshumarea si ridicarea acestor ramasite pamantesti a fost urmata de asezarea lor in zece sicrie de stejar, captusite cu tabla de zinc si depuse in Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ de la Marasesti, in ziua de 13 mai 1923. Alegerea sicriului cu osemintele Ostasului Necunoscut si aducerea sa solemna la Bucuresti a fost evocata in numarul din iunie 2004 al magazinului ilustrat Lumea Credintei.

 

De la Atlantic la Urali.

Daca in perioada interbelica s-a incercat cat de cat reglementarea situatiei mormintelor eroilor, nu acelasi lucru se poate spune ca s-a intamplat dupa 1945, mai ales pentru multi dintre cei cazuti la datorie, cu arma in mana, pe frontul de est, impotriva bolsevismului. An de an sunt descoperite noi morminte, dar lipsa banilor si indiferenta ruseasca, care nu s-a lasat deloc impresionata de argumentele romanesti, fac ca aceste morminte, simboluri nationale, sa fie lasate de izbeliste.

In timp ce in tara Cimitirul Militar Britanic, Italian, Turc, Sovietic, Cimitirul International de la Slobozia (unde sunt inhumati 1918 militari: 1 francez, 214 algerieni, 18 germani, 142 indieni, 1493 turci, 10 britanici, 77 de romani, 40 de ostasi necunoscuti)  sunt relativ bine intretinute, peste granita cea mai mare parte a acestora este data uitarii. De la Atlantic in Urali, Europa e plina de morminte, cu sau fara cruce, ale ostasilor romani.

                                                                                                     Florian BICHIR
                                                                                   Lumea credintei, anul III, nr. 6(23)

 

Albania:  Militarii romani provin din randul celor luati prizonieri de catre trupele austro-ungare in Primul Razboi Mondial. 103 militari romani sunt inhumati in: Durres (2), Elbasan (76), Shkodra (15), Valona (10).

Armenia:  175 de militarii romani decedati in lagarele sovietice, in locuri inca neprecizate.

Azerbaidjan: 162 militari inhumati in locuri inca neprecizate

Belarus:  Nu se cunosc  localitatile in care sunt inhumati militarii romani.

Belgia: 11 militari romani sunt inhumati in cimitirele din Boussu-sur-Haine (1), Anvers (1), Charleroi (1), Mons (8).

Cehia: Numarul celor decedati este de aproximativ 1.500. Marea majoritate a eroilor romani se gasesc la Brno.

Estonia: Inhumati 12 militari romani, insa nu se cunosc localitatile.

Franta:  Numarul militarilor romani inhumati  este de 2.746, iar principalele localitati sunt: Dieuse (947), Haguenau (472), Soultzmatt (680), Labry (256), Sarrebourg (224), Maubenge (80).

Georgia: 303 militari romani sunt inhumati in locuri inca neprecizate.

Germania: In anii Primului Razboi Mondial si-au pierdut viata pe teritoriul german aproximativ 3.500 de militari. Ei sunt inhumati in localitatile: Zwikau (120), Veil am Rhein (53), Mannheim (62), Worms (153), Schaeferthal (72), Ulm (99). In cel de-Al Doilea Razboi Mondial au decedat in prizonierat circa 299.

Grecia: In cimitirul din Drama sunt inhumati 97 de militari romani luati in prizonierat in Primul Razboi Mondial.

Italia: Numarul celor decedati este de 1.189, principalele localitati sunt urmatoarele: Casale D’Altamura (165 morti), Trento (109), Avezano (137), Bolazaro (54), Udine (56), Piedimelze (69), Totoli (47), Milano (18).

Ex-Iugoslavia:  Pe teritoriul Sloveniei sunt inhumati 448 de militari decedati in prizonierat in timpul Primului Razboi Mondial. In Bosnia-Hertegovina sunt inhumati 69 de militari in cimitirele din Sarajevo (32) si Zenica (28). In Croatia este inhumat un militar roman in localitatea Zagreb. Pe teritoriul Serbiei si al Muntenegrului sunt inhumati 3.439 de militari romani in: Kotor (162), Nis (215), Smedorovo (2.458). In Macedonia (FYROM) sunt inhumati 1.114 militari romani decedati in prizonierat in timpul Primului Razboi Mondial. Cimitire romanesti sunt in localitatile: Gradska (241), Skopje (153), Veles (664).

Kazahstan:  940, inhumati in Akmolinsk (40), Kazahstanul de Vest (50) si in alte localitati (850).

Letonia: Un militar roman, decedat intr-un lagar sovietic. Localitatea nu este cunoscuta.

Lituania: 2 militari romani, localitatile nu sunt cunoscute.

Moldova: 6.072.  Principalele localitati in care sunt inhumati militarii romani sunt: Tiganca (1.061),
Cania (938), Miclauseni (350), Chisinau (232), Soroca (455), Tighina (518).

Polonia: 3.294 in cimitirele din Stargard Szezerinski (24), Markajny (506), Lidsbark Warminski (506).

Slovacia: 15.077 in Zvolen (10.384), Banska Bistrica (1.720), Nova Bana (15), Podkriva (57), Stara Tura (36).

Ungaria: Pana in prezent n-au fost identificate cu suficienta precizie locurile de inhumare a militarilor decedati in prizonierat in anii Primului Razboi Mondial. Sunt identificate cimitirele de la Ostffyasszonyfa (intre 4.300-12.000 de morti) sau de la Sulysap (numar necunoscut). Militarii cazuti in cel de-Al Doilea Razboi Mondial  sunt inhumati in peste 470 de cimitire si parcele militare, iar in cinstea lor au fost ridicate monumente in peste 19 localitati.

Uzbekistan: 10 militari romani, in locuri inca neprecizate.

.