Uneori, te rogi atat de mult si atat de tare, cu lacrimi fierbinti pe obraji, pentru un anumit lucru, incat dupa luni de zile, sau chiar ani, Dumnezeu Se indupleca si iti ofera acel lucru, desi initial nu avusese in planul Lui pentru tine asa ceva.
Asa cum parintele pamantean ofera copilului jucaria mult dorita, dupa ore de plansete. Ca sa ii inchida gura, ca il dor urechile, sau pentru a nu-l mai vedea suferind, ii ofera jucaria mult dorita, iar copilul tace caci a obtinut ce a cerut. Copilul nici nu multumeste, considera ca i se cuvine sa i se dea ce cere.
Noi, oamenii, cerem si daca staruim intr-o dorinta, ni se va da. Chiar daca acel lucru nu ne prieste.
Uneori suntem pe culmile disperarii si Dumnezeu se indupleca, ne ofera ceea ce cerem pentru ceea ce credem noi ca ne-ar aduce fericirea. Dar fericirea vom observa ca nu tine decat pentru putin timp la anumite lucruri.
Cel mai bine este sa cerem Domnului sa ne ofere ceea ce crede de cuviinta ca trebuie sufletelor noastre. Nu trebuie sa cerem ceva specific, caci atunci am putea regreta ulterior ca am cerut acel lucru. Si singurii vinovati pentru ceea ce ni se intampla suntem noi.
Eu am zis intotdeauna ca nimic nu este intamplator, totul are un sens. Asa si cu oamenii din viata mea, am crezut ca toti au fost adusi de Dumnezeu... dar daca pe unii nu ii aduce El? Adica totul se intampla cu voia Lui, dar nu au sosit la initiativa Lui, ci la initiativa altcuiva, poate a noastra... poate a ispitei. Dumnezeu permite ispite ca sa ne dam seama noi insine de slabiciunea, de capacitatea noastra, de desavarsirea noastra.
Intrebarea este: Va dati seama ce vine de la Domnul si ce vine de la noi?
Voia noastra versus Voia Lui.
Sa cerem doar ceea ce ne este necesar sufletului, mantuirii noastre, fara a mentiona lucruri exacte... caci El stie cel mai bine cum sa le oranduiasca si sa ne aduca fericirea. Caci s-ar putea sa plangeti rugandu-va pentru un lucru, apoi cand il obtineti, daca nu era ceea ce trebuia pentru sufletul vostru, s-ar putea sa plangeti tocmai pentru ca l-ati obtinut.
Cand spunem "faca-se voia Ta", in rugaciunea Tatal Nostru, exact la asta se refera: "Sunt in mainile Tale, Tu m-ai creat, Tu stii ce imi trebuie, Tu stii ce e cel mai bine pentru mine, deci faca-se voia Ta! Amin."
Ana-Maria Lupu
Ana-Maria Lupu
-
Dorinta
Publicat in : Morala -
Dorinta
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Dorinta de razbunare si cum putem scapa de ea
Publicat in : Editoriale -
Dorinta lui Dumnezeu: sa fim asemeni Lui
Publicat in : Duminica a 19-a dupa Rusalii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.