Multe din greutăţile noastre relaţionale se trag din veninul interpretării. Inainte de a şti ce gândeşte celălalt cu adevărat, îmi închipui despre el tot felul de lucruri, îmi fac în cap un întreg film, interpretez fiecare situaţie. Şi, evident, cea mai mare parte din timp mă înşel.
Un bărbat cu o constituţie modestă intră într-un bar. Părea stângaci şi timid. Se aşeză la o masă, în colţul cel mai retras. Trecu un sfert de ceas fără să comande nimic. Intr-un final, chelnerul se apropie de el:
Cu ce să vă servesc, domnule?"
La care omul nostru îi răspunse cu o uşoară stânjeneală: „Ştiţi, cu ce am eu...
- Păi, vă sfătuiesc să luaţi un whisky. E bun pentru toate. Pentru intestine, pentru inimă. Dar şi pentru moral..
Şi îi aduse un whisky. Domnul îl sorbi încet. Ii luă un sfert de ceas să-l termine. Cum tot nu ceru nimic, chelnerul se apropie din nou de el:
Să vă mai servesc cu altceva, domnule?
- Ştiţi, cu ce am eu..."
Chelnerul, care nu îndrăznea sâ-l întrebe ce anume are, îl sfătui să mai ia un pahar de whisky. Îşi zise în sinea lui că dacă tot nu i-ar fi de folos pentru ce are, măcar să fie bun pentru casa de marcat de la bar. Scena se repetă aşa de trei ori. Şi de trei ori acelaşi dialog urmat de acelaşi pahar de whisky. Intr-un final, la capătul a şase încercări,
chelnerului îi trecu prin minte gândul că şi-ar putea lua îndrăzneala de a-l întreba:
„- Dar, domnul meu, dacă nu sunt prea indiscret, aş putea să vă întreb totuşi ce anume aveţi?"
La care celălalt îi răspunse: „Ştiţi, hmmm!,... n-am la mine decât un euro."
Interpretarea ne poate juca feste. Ajută-ne, Doamne, să nu rămânem cramponaţi la ceea ce credem că am înţeles despre celălalt. Dă-ne destulă perspicacitate, dar şi delicateţe pentru a-i îngădui celuilalt să-şi rostească până la capăt gândul. Iar atunci când nu vom avea destule provizii pentru asta, dă-ne harul de a şti să aşteptăm. Tu ne-ai spus: „Cine dintre voi, voind să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze cheltuiala, dacă are cu ce să-l termine? Pentru ca nu cumva, punând temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care-l văd să înceapă a-l lua în râs, spunând: «Acest om a început să construiască, dar nu poate să termine»" (Lc 14,28-30).
Fragment din cartea "Pildele unui preot de tara", Editura Viata Crestina
Cumpara cartea "Pildele unui preot de tara"
-
Nu ai auzit nici o barfa
Publicat in : Religie -
Barfa, golirea aproapelui
Publicat in : Editoriale -
Ce spune Biblia despre barfa
Publicat in : Editoriale -
Despre barfa si vorbire desarta
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Barfa
Publicat in : Pilda zilei
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.