„Pacea este de patru ori mai mare decât dreptatea.” Într-adevăr este mai bine să optăm pentru pacea sufletului și mai puțin pentru dreptate. Pentru că pacea lăuntrică aduce pacea exterioară, aduce pacea personală, pacea familială, pacea comunității. Din păcate, în ziua de azi, toți oamenii vor să aibă dreptate și s-o impună și celorlalți. Dreptate după lege, dreptate în gândire, dreptate în atitudine, dreptate în acțiune. Aproape că nimeni nu se mai gândește la pace. Nu mai avem pace pentru că am renunțat la vechile canoane, vechile rânduieli, la originalitate, la simplitate, la modestie, la acceptarea și iubirea aproapelui.
Pacea sufletului sau războiul nevăzut. Trăim într-o lume în care cuvintele „pace”, „adevăr”, „iubire” nu-și mai găsesc întrebuințarea și scopul, în schimb cuvintele „dreptatea”, „minciuna”, „ura” sunt folosite la tot pasul și mereu îndreptățite. „Cel ce a biruit trupul a biruit firea” și cel ce s-a biruit pe sine a devenit stăpân peste patimile sale. Dacă în trecut, omul alerga peste mări și țări pentru pace, astăzi, omul aleargă într-un sufet, în cer și pe pământ, pentru un singur lucru: banul.
Oamenii nu mai aleargă după pacea lui Hristos. „Nu mai este la modă”, auzi adesea vorbindu-se, la modă este libertatea și plăcerea sexuală, libertatea sexuală devenind politică de stat și strategie politică internațională. Omul de azi se îngrijește mai mult de trup: mâncăruri, alese, băuturi fine, sală, femei frumoase, vacanțe, pe deasupra, confortul. Și de suflet nu mai rămâne timp, nici voință și nici determinare. Sufletul se adâncește în lacrimi și-n durere și strigă cu disperare, dar nimeni nu-l aude. Omul a devenit surd la strigătul sufletului, la chemarea cerului, la cuvântul lui Iisus Hristos. Parcă niciodată, omul nu a fost atât de îndărătnic la nevoile sufletului.
Pentru dobândirea păcii lăuntrice nu sunt îndeajuns doar niște calități umane precum inteligența, cunoștința, curiozitatea. Omul singur nu se poate ridica singur de la pământ niciun milimetru, dar cu ajutorul lui Dumnezeu se poate înălța până la cer. Există piatra din capul unghiului care poate ajuta omul de a urca la cer „din slavă în slavă”. Această piatră poartă numele de harul lui Dumnezeu. Fără harul lui Dumnezeu este imposibil să obții pacea lăuntrică. Mama păcii interioare, de fapt, mama tuturor virtuților este smerenia.
„Atunci când preotul se roagă: pentru pacea de sus, nu se referă doar la dragostea dintre noi, atunci când nu ținem ranchiună unul față de celălalt, ca și la pacea cu noi înșine, „dacă inima noastră nu ne osândește” . Căci atunci când mintea este în freamăt și tulburare, este cu neputință să comunice cu Dumnezeu. Și precum pacea îi unește pe cei mulți într-un singur om nou, într-un întreg, tot așa neliniștea îl împrăștie pe unul în mulți, în bucăți. Cum, dar, se va putea uni cel împrăștiat cu Dumnezeul Cel Unul și simplu?” .
Omul de azi este asaltat de lipsa timpului și de tumultul îngrijorărilor de tot felul. Cine poate lua aceste îngrijorări ale omului? Există o singură persoană care poate face acest lucru și aceasta este Iisus Hristos. „Nu vă îngrijiți pentru sufletul vostru ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea? Priviți la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe, și Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele?” .
Calea spre dobândirea liniștirii lăuntrice este deschisă de conștiința hristică, care presupune inimă zdrobită, recunoașterea păcatelor, pocăința, căința, curățarea, luminarea. Pacea este de patru ori mai mare decât dreptatea. Doamne, ajută!
Ștefan Popa
Stefan Popa
-
Ce este dreptatea dumnezeiasca si cum se aplica aceasta?
Publicat in : Credinta -
Cateva ganduri despre dreptatea lui Dumnezeu
Publicat in : Editoriale -
Dreptatea lui Dumnezeu si dreptatea omeneasca
Publicat in : Religie -
Mila si dreptatea dumnezeiasca
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.