In Memoriam: Patru ani de la savarsirea din aceasta viata a Prea Cuviosului Parinte Arhimandrit Grigorie Babus (1915 – 2007).

In iuresul timpului si in vartejul zilei apucam sa ne mai gandim, din cand in cand, la viata omului si, mai ales, la moartea acestuia, indeosebi atunci cand, primind un telefon, aflam ca a mai trecut cineva apropiat si drag noua dincolo, defapt unde?.

In adevarata viata!.
Asa s-a intamplat si in urma cu patru ani, la aflarea vestii trecerii la cele vesnice a Parintelui Grigorie Babus la venerabila varsta de 93 de ani – cel care a fost atatia ani slujitorul altarului strabun si al cartilor teologice, academice si duhovnicesti!. Parintele Grigorie s-a nascut la data de 3 iunie anul 1915, in comuna Teisani, jud. Prahova. La varsta de 13 ani a intrat ca frate incepator la manastirea prahoveana Cheia, unde era staret unchiul sau, arhimandritul Grigorie Georgescu.

Aici a indeplinit cu ravna mai multe ascultari, printre care cea de paracliser. La varsta de 18 ani a sustinut examenul de admitere la Seminarul Teologic de la Manastirea Cernica, avand colegi apropiati pe monahul Teoctist Arapasu, viitor patriarh al Romaniei, si pe monahul Sofian Boghiu, viitor staret al Manastirii Antim din Bucuresti. Dupa absolvirea Seminarului Teologic a urmat cursurile Facultatii de Teologie din Bucuresti, inscriindu-se apoi si la cursurile de doctorat. Fiind inzestrat cu o voce deosebita, a devenit, pe rand, cantaret si ierodiacon la Catedrala patriarhala din Bucuresti, iar apoi, la data de 22 februarie 1948, ieromonah. Mai tarziu a fost numit staret al Manastirii Cheia - Prahova, pana cand Patriarhul Justinian l-a readus la Bucuresti, unde o vreme a fost duhovnic al studentilor Facultatii de Teologie, iar in anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de catre Episcopul Vicar Patriarhal Teoctist Botosaneanul.

Patriarhul Justinian i-a incredintat misiunea de a se ocupa de organizarea Bibliotecii Sfantului Sinod din incinta Manastirii Antim, unde a lucrat impreuna cu prietenul sau arhimandritul Bartolomeu Anania. In data de 25 martie 1956, de Buna Vestire, a fost hirotesit arhimandrit de catre insusi Patriarhul Justinian. In anul 1959, la 13 martie, noaptea, a fost arestat de securitate, care i-a confiscat si putinele lucruri pe care le avea. A fost inchis vreme de cativa ani impreuna cu parintele profesor Dumitru Staniloae, profesorul Teodor M. Popescu, poetul Radu Gyr si altii, suferind in sinistrele inchisori de la Aiud si Jilava. Eliberat din inchisoare in anul 1964, arhimandritul Grigorie Babus revine la Manastirea Antim din Bucuresti, la Biblioteca Sfantului Sinod, pe care o va sluji cu daruire si pricepere, precum si la altarul Sfintei Catedrale Patriarhale, mai bine de 50 de ani.

A scris cateva carti si multe articole, printer care:
- Izvoare liturgice si pastorale;
- Bibliografia tipariturilor psaltice ale lui Anton Pann;
- Lumina pentru suflet-predici.

Slabit fiind de varsta si de boala, parintele arhimandrit Grigorie Babus s-a retras la manastirea de metanie, Cheia, in noiembrie 2006, petrecand ultimii ani in rugaciune si nevointe, primind adesea vizita fiilor duhovnicesti. A trecut la cele vesnice in 7 februarie 2008, data care coincide cu ziua de nastere a colegului sau de scoala si prietenului sau de o viata, Patriarhul Teoctist (7 februarie 1915), si a fost inmormantat sambata – 09.02.2007 orele 11, 00 la manastirea sa de metanie din judetul Prahova, de catre un sobor de preoti si diaconi in frunte cu I.P.S. Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului si P.S. Gherasim Cristea – Episcopul Ramnicului. Asadar, Parintele Arhimandrit Grigorie Babus a slujit ca preot, cu evlavie si maiestrie, timp de 60 de ani. A ctitorit si cultivat o biblioteca valoroasa si mult folositoare, Biblioteca Sfantului Sinod.

A incurajat si ajutat o multime de tineri teologi sa se pregateasca pentru apararea si promovarea credintei ortodoxe in anii grei ai dictaturii comuniste. A fost in acelasi timp un bun pastrator al Traditiei si un pastor receptiv la noile probleme aparute in societate. Era elegant si ordonat, ospitalier si erudit. Un preot distins al cultului ortodox si un om al culturii intelepte, un slujitor al Bisericii si al poporului roman.

In dimineata inmormantarii si, mai cu seama, la sfanta slujba a participat foarte multa lume care l-a cunoscut si la pretuit in mod deosebit pe parintele lor duhovnicesc!. Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunostinta si (de) nadejde, ca parintele s-a mutat de la moarte la viata, acolo unde nu mai este nici suferinta, nici intristare nici suspin ci viata fara de sfarsit!.

Dupa ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preotilor (a monahilor si ieromonahilor) – care adaposteste o atat de bogata si de profunda teologie au tinut sa omagieze personalitatea celui plecat mai multi slujitori al altarului intre care la loc de frunte au fost cei doi distinsi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, care au evocat personalitatea parintelui ca fiind unul ce a dat dovada de multa intelepciune, rabdare si pricepere in diferitele momente ale vietii care i-a fost presarata cu multe ispite, piedici si suferinte, marturisind ca toate intalnirile pe care le-au avut cu parintele au constituit momente de mare inaltare duhovniceasca si mangaiere sufleteasca, datorita sfaturilor bune, foarte competente si pertinente, pe care le-a dat!.

Cu acest prilej a transmis mesaj de condoleante (si) P.F.P. Patriarh Daniel - care a marturisit ca a avut intotdeauna, in persoana parintelui un foarte apropiat si sincer sfetnic, slujitor si colaborator, dispus oricand a da o mana de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericesti, mai cu seama a celor pastorale unde era un desavarsit!. Tot din acest mesaj a reiesit demnitatea pe care a avut-o parintele indiferent de vitregiile si de situatiile cu care s-a confruntat fiildu-le, in acest sens preotilor, calugarilor si dascalilor mai tineri un adevarat exemplu de caracter si onestitate si, nu in ultimul rand, de probitate morala!.

Cuvintele noastre sunt putine si neputincoase pentru a putea spune cat bine a facut Parintele Arhimandrit Grigorie Babus, datorita tinutei sale morale si preotesti, a echilibrului si intelepciunii sale, a preocuparilor sale teologice si carturaresti, a dragostei sale fata de Dumnezeu si (de) oamneni, a atasamentului sau fata de tara aceasta si de Biserica stramoseasca!.

Se cuvine asadar, sa-i aducem prinos de cinstire si de recunostinta rugandu-ne lui Dumnezeu sa-l rasplateasca cu harul si cu dragostea sa cea nemarginita acolo, in locasurile cele ceresti, in lumina cea neinserata a Slavei Sale!

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
Vesnica sa-i fie pomenirea! Amin!

 

Cu aleasa pretuire si multa recunostinta,
Drd. Stelian Gombos – Consilier
la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romaniei

.