Nu este exagerata afirmatia ca lumina cartii, atat de necesara, in prima jumatate a secolului al XVII-lea a venit in tarile romane prin Petru Movila, mitropolitul Kievului si a toata Ucraina. Legaturile culturale se tes mai ales cu Kievul lui Petru Movila. De acolo vin in Muntenia, atat mesterii, cat si intregul atelier, cu scule, litera si clisee. In tipografiile de la Campulung, Govora, Dealu si Targoviste s-au tiparit in limba slava cartile de cult, si nu numai, pentru ca sa poata fi folosite in intreaga tara, in timp ce in limba romana vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept canonic si laic (Indreptarea legii, Targoviste, 1652), potrivit istoricului Mircea Tomescu.

Prima carte
Despre ajutorul si implicarea lui Petru Movila in reinfiintare tiparnitei muntene, marturiseste insusi Matei Basarab in Prefata Molitfelnicului, prima carte tiparita la o manastire din Campulung, in 1635: „Nu putin m-am mahnit, vazand ca nu este nicaieri o astfel de hrana si adapare sufleteasca .

, vadit din pricina imputinarii cartilor ., ni s-a aratat noua un barbat strain, ieromonahul Meletie Macedoneanul, venit de la Kiev, care ne-a grait”. De altfel, Petru Movila a primit de la predecesorii sai una din cele mai bune tipografii, renumita in lumea ucraineana prin editarea multor carti de slujba si invatatura.

Restabilind, in mare parte, baza materiala a Lavrei Pecerska, Petru Movila a trecut la intarirea manastirii, ca centru important de raspandire a culturii. In tipografia Lavrei s-au tiparit numeroase cartii, asa ca putem spune ca opera lui Petru Movila este vasta. Gheorghe Bobana, in lucrarea Petru Movila, profilul unui destin, prezinta o clasificare a ei facuta de cercetatorul ucrainean V. N. Peretz, prin anii 1930, care atribuie lui Petru Movila trei categorii de scrieri: scrieri proprii in studii si articole, dedicatii si predoslovii, carti de cult si de invatatura.

Reforma in invatamant
Fapta de cultura a lui Petru Movila este apreciata de Dan Horea Mazilu ca o perpetua ardere pentru zamislirea cartii, deoarece, ". in carte, in alcatuirea ei, multiplicarea, raspandirea si cercetarea ei asidua a fixat carturarul roman, ajuns inalt prelat al Kievului ucrainean, solutia propasirii unui intreg sistem de valori apropiat de modelul pe care il propunea cultura europeana a timpului. Totusi, cea mai insemnatate realizare a lui Petru Movila din vremea cand era arhimandrit a fost transformarea scolii Fratiei din Kiev, intemeiata de Elisei Pletenetki in anul 1616, in institutie de invatamant superior.

Politica si diplomatie
Relatiile mitropolitului din Kiev cu Moldova, nu aveau numai caracter cultural si religios, ci si politic. Petru movila impartasea ideea crearii unei largi coalitii antiotomane, urmarind scopul ca in ea un rol deosebit sa le revina Poloniei, Moldovei si Tarii Romanesti. Pentru a atinge acest deziderat, trebuia mai intai inlaturata starea de tensiune in relatiile dintre Polonia si Moldova, care au aparut la inscaunarea lui Vasile Lupu. Petru movila pe cai diplomatice intreprinde masuri pentru a pregati casatoria fiicei mai mari a lui Vasile Lupu, Maria, cu principele polon Janusz Radziwill, care a fost celebrata la Iasi in 1645 cu binecuvantarea sa. Implicarea directa si totala a lui Petru Movila in promovarea acestei aliante matrimoniale, avea asadar pe langa motivatia de natura emotiv-sentimentala si una de ordin politic-diplomatic.

Punte intre Rasarit si Apus
Asadar, imbinand valoarea traditiei rasaritene cu metodele eficiente ale culturii apusene, puse in circulatie de Renastere, Reforma si Contrareforma, Petru Movila s-a dovedit un creator de punti intre rasarit si apus, sau mai exact, exponentul de mare valoare care "s-a straduit sa intareasca unul dintre maluri pe care sa existe aceste punti si anume, intarirea Ortodoxiei pe malul rasaritean", dupa cum precizeaza Parintele Stefan Alexe.

In acest sens, constient de importanta actului sau de cultura si pentru cultura, Petru Movila a considerat Colegiul din Kiev cea mai insemnata realizare a sa, lasandu-i prin testament importante valori materiale: cincizeci si cinci de mii de zloti, datoria pe care o avea Adam Kisel din Brusilov, castelan de Kiev; doua zeci de mii de zloti, contravaloarea mosiei cumparata de Petru Movila; bani gheata in suma de saizeci de mii de zloti polonezi si mitra de argint aurit; intrega biblioteca in diferite limbi; toate cladirile Colegiului cumparate de Petru Movila, cu toate drepturile lor.

Revolutie culturala
Petru Movila este cel care a reformat sistemul de invatamant superior si mediu din Ucraina si dupa modelul lui, din Rusia. El a fondat prima institutie de invatamant superior din intreaga Europa de est, care, fara a copia pur si simplu scoala vest europeana, era la acelasi nivel cu ea. Promovarea culturii in randul maselor largi era o preocupare permanenta a lui Petru Movila. Primii care trebuiau sa indeplineasca aceasta misiune nobila erau, in primul rand, membrii clerului, care, in opinia lui, constituiau adevarate calauze spirituale si morale ale intregului popor.

Eforturile lui Petru Movila au fost incununate de o remarcabila victorie. Ea a insemnat o veritabila revolutie moderna intr-o lume pe care o izolare traditionala o baricadase intre zidurile dogmatice. Elevii din Kiev, recunoscatori ocrotitorului lor, inchina in 1633 lui Petru Movila o carticica numita Mnemozina slavei, cuprinzand o dedicatie si unsprezece poezii.

Un rol insemnat a avut Petru Movila in consolidarea relatiilor confesionale, culturale si politice dintre Ucraina si Tara Romaneasca. Situatia social-politica si culturala a Moldovei din secolul al XVII-lea nu se deosebeste prea mult de cea din Tara Romaneasca. Aceasta asemanare este data de o multime de similitudini: limba, religie, constiinta de neam. Direct sau indirect, Petru Movila a inraurit, prin actele sale, marile transformari culturale din Moldova si Tara Romaneasca in prima jumatate a secolului al XVII-lea.

Dand dovada de patriotism si de multa darnicie, el a contribuit la infiintarea tiparnitelor de la Campulung (1635) si Iasi (1642), de sub teascurile carora au iesit primele carti romanesti, dupa cele aparute in secolul al XVI-lea in Transilvania. Spre deosebire de Tara Romaneasca, unde majoritatea cartilor au fost tiparite in limba slavona, in Moldova ele au fost editate in limba romana.

Cartea si invatatura
Mecena al artei ucrainene, scriitor si publicist, Petru Movila a lasat prosperitatii lucrari cu caracter bisericesc-teologic, polemic, educativ, filozofic si moralizator. In maniera caracteristica scriitorilor si filozofilor renascentisti, Petru Movila elogiaza cartea si invatatura. Cu exceptia cuvantului scris care ramane pe veci, orice monument material – spune carturarul – arde, se ruineaza, dispare in negura vremurilor. Sarcina principala a oricarui carturar, dupa traditia bizantina, este eliberarea cuvantului asezat in slova, actiunea acestuia fiind egalata doar de cea a actului divin, atunci cand acesta, cuvantul scris, se face inteles. Primele lucrari arheologice din Ucraina apartin tot lui Petru Movila si constau in sapaturile facute in vremea sa la biserica Desiatina.

Servind progresului cultural si luptei pentru eliberare a ucrainenilor, politica promovata de marele carturar, Petru Movila, de aparare a dogmei ortodoxe si de ridicare a nivelului cultural al clerului, influentata de idei umaniste a fost benefica si spatiului romanesc. Inscriindu-l pe Petru Movila in randul pionierilor actelor culturale romanesti, academicianul Mihai Cimpoi concluzioneaza despre "Marturisirea . " movileana si atitudinea renascentista a mitropolitului spunand: ". expunerea incipienta de argumente in evantai, trasatura dominanta a barochistului Petru Movila descopera – un roman.

Petru Movila considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a unui homo singulare, homo unico, astfel incat faptele culturale movilene sunt sustinute de un patos al infiintarii ca cel ce marcheaza profund compozitiile picturale si sculpturale ale Renasterii, ce reprezinta in coloane, porti, basoreliefuri pregnante, porticuri, mase monumentale, procesul crearii oamenilor, muncii artelor, adica "pricina si incepatura".

Iubitor de carte
Prin geniul sau organizatoric si cultural, el a jucat atat in Ucraina si Polonia, cat si in Tara Romaneasca si Moldova rolul pe care l-a avut Nicolae Olahus, cu un secol inainte, in Ungaria. Mare iubitor de cultura, mitropolitul Kievului scrie: "Stiinta este ca arta lui Arhimede, care reuseste sa respinga atacurile romanilor". Asadar, mitropolitul Petru Movila, de origine romana, a deschis, prin munca lui, portile pentru elemente si forme de cultura occidentala in Rasaritul Europei, in zona zisa pravoslavnica.

Umanist de marca, personalitate complexa care a polarizat o intreaga suita de valori cultural-spirituale, unindu-le intr-un efort de intoarcere spre Europa, Petru Movila ocupa o pozitie de marca in galeria figurilor culturale ale epocii. Puternica personalitate a lui Petru Movila a dominat spatiul cultural al Europei centrale, rasaritene si sudice in al doilea sfert al secolului al XVII-lea. Roman prin origine, constiinta, simtire si legaturi cu spatiul romanesc, nobil al Poloniei si ierarh ortodox al Ucrainei, el a ramas in constiinta posteritatii ca aparator de seama al culturii, in general si al celei ucrainene si romanesti, in special.

Stefan Popa

.

• Sfantul Petru Movila, mitropolitul Kievului
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Sfantul Petru Movila
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Mitropolitul Petru Movila, creator de punti intre Rasarit si Apus
  Publicat in : Religie
• Viata Sfantului Ierarh Petru Movila
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Sfantul Ierarh Petru Movila
  Publicat in : Vietile sfintilor