Pentru că în orice război multe din reguli sânt încălcate, Sfinţia Sa adesea îndemna, chema, ruga pe oameni să-şi păstreze capul chiar şi în cele mai grele împrejurări. Astfel, în mai-sus-pomenita predică la praznicul Sfântului Savva, Patriarhul Pavel, împreună cu toţi arhiereii Bisericii Ortodoxe Sârbe, întăreşte:
„După cum Sfântul Savva a tâlcuit cuvântul Mântuitorului, necazurile noastre de astăzi trebuie înţelese în acest chip: statul naţional, patria este pământul părinţilor noştri. Statul să nu meargă până unde poate ajunge sabia, ci sabia să meargă numai până unde se-ntinde ţara. Dacă se-ngăduie unui stat să se întindă până unde-i poate ajunge sabia, atunci statul încetează să mai fie naţional, încetează să mai fie patrie şi ajunge imperiu. In acest chip, va câştiga în cele pământeşti, dar va pierde în cele duhovniceşti. Iar pentru un stat naţional, a robi pe cineva este tot atât de cumplit cu a fi robit."
Pe acest temei, l-am întrebat pe Sfinţia Sa mai târziu, în timpul războiului, în ce măsură urmează Sârbii acestui principiu. Iată ce mi-a răspuns:
„Acest principiu a fost dintotdeauna evanghelic şi ortodox. Noi, Creştinii, niciodată nu putem îndreptăţi un război de cucerire, nu putem încălca libertatea şi răpi avutul altora. Iar ca să ne apărăm neatârnarea, credinţa şi vetrele noastre, asta este o datorie. La întrebarea unei jurnaliste străine «Oare există vreun război drept?», i-am răspuns:
-Socotesc că un astfel do război poate exista pe pământ, aşa rum există şi in Cer.» In Apocalipsa Sfântului loan Theologul este scris: -Şi s-a făcut razboi in Cer: Mihail şi îngerii lui au dat război cu balaurii! Şi sa aruncat balaurul cel mare, şarpele cel vechi, care se cheamă diavol, şi satana. Şi nu a biruit, nici loc s'a aflat lor mai mult în Cer.» /Apoc. 12, 7-9/ Răul se repede asupra Binelui. Binele trebuie sa se apere. La începutul Scripturii, se spune că Adam şi Eva au avut mai întâi doi fii, Cain şi Avel, şi răul Cain s-a aruncat asupra fratelui său, Avel, şi l-a ucis. Ce îi lipsea, oare, dacă erau numai ei patru pe pământ?... După cum vedeţi, Binele trebuie să se apere de Rău... Şi la Kosovo, când Sfântul Cneaz Lazăr şi strămoşii noştri sau pornit la război, nu s'au dus să răpească ale altora, ci să se apere- de cei ce voiau să le răpească libertatea şi pământul lor. Pentru asta au plătit cu preţul vieţilor lor. Şi nu o dată înaintaşii noştri şi-au dat vieţile pentru neatârnare, dar nu răpind avutul altora, nici călcând libertatea altora. Acesta este înţelesul cuvintelor că «sabia poate merge numai până unde ajunge dreptatea.» Imi pare că Sârbii urmează acestui principiu şi-n războiul de aeum. Dreptul şi datoria lor este să-şi apere patria, vetrele şi mormintele..."
Patriarhul Serbiei a scris şi sa întâlnit cu mulţi politicieni din lumea întreagă care erau implicaţi în conflictele din Iugoslavia şi cărora le stătea în putere să tacă ceva pentru oprirea războiului. Sfinţia Sa i-a rugat să fie obiectivi. Insă mulţi dintre ei au rămas surzi la rugăminţile sale. Despre acestea, în toamna anului 1993, patriarhul mi-a mărturisit următoarele:
„In adresările mele către aceşti oameni, fie prin scrisori, fie direct, când îi întâlneam aici, fiind veniţi să vadă situaţia la faţa locului, după cum înşişi ziceau, întotdeauna le-am amintit că, dacă sânt oameni de bună credinţă, să nu-i asculte numai pe unii, doar pe Sârbi, sau doar pe Croaţi, sau doar pe musulmani, ci să privească întregul şi să cântarească tuturor cu o singura măsură. Asia am cerut de la ei, pentru că nu sânt nici Sârbi, nici Croaţi, nici musulmani şi pot, de vor, să privească situaţia în mod detaşat. Dar, uită un exemplu de cum ne- au prezentat: anul trecut (1992), în Decembrie cand am avut şedinţa extraordinară a Sinodului, ne-a venit o stire , că un deputat a susţinut in Parlamentul din Canada că doi dintre episcopii noştri au declarat că Sârbii, adică armata iugoslavă în care majoritaru erau Sârbii, au ucis 180000 de musulmani şi au violat 30000 de musulmance. Acest deputat a mai adăugat că eu însumi aş fi mărturisit acestea! Dar eu - Dumnezeu mi-e martor! - niciodată, nici chiar în faţa mea, n-am zis câţi oameni au fost ucişi în Bosnia şi Herţegovina şi-n Croaţia, nici câte femei au fost violate, pentru că, oare, cine să cunoască numărul lor ce creşte în fiecare zi?...
lată în ce chip ne înfăţişează ei!" în spatele acestor minciuni se ascundeau adevăraţii iniţiatori ai războiului, de aceea minciunile nici nu încetau. După acelaşi tipar au fost răspândite minciunile şi-n timpul conflictului din Kosovo şi Metohia. Ziariştii străini din acea vreme, parcă înţeleşi, îi puneau patriarhului una şi aceeşi întrebare: Au Sârbii pentru ce se căi şi se ruga? Patriarhul le răspundea: Au, dar şi Albanezii, şi Europa, şi America au pentru ce se cai şi cere iertare. Insă majoritatea celor ce puneau acestă întrebare de obicei ciunteau în aşa fel răspunsul primit, încât publicau doar atât: Patriarhul Serbiei a declarat că Sârbii au pentru ce se cai şi cere iertare, iar restul cuvântului îl lăsau la o parte. Patriarhul comenta acestea cu pace şi cu credinţă adevărată, zicând: A auzit Cel de Sus!
lovan IANICI
Sa fim oameni. Viata si Cuvantul Patriarhului Pavel al Serbiei; Editura Predania
Cumpara cartea "Sa fim oameni. Viata si Cuvantul Patriarhului Pavel al Serbiei"
-
Razboiul
Publicat in : Religie -
Razboiul mondial dintre noi, faza pe investitori
Publicat in : Editoriale -
Razboiul sfant din perspectiva Vechiului Testament
Publicat in : Religie -
Razboiul ca act de cult
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.