Când eşti sănătos şi ai succes la locul de muncă, să spui cu inima liniştită, în faţa lui Dumnezeu: Doamne, îţi mulţumesc! Când oamenii te cinstesc şi te laudă, să spui în sine: Aceste laude nu le merit, nu îmi aparţin mie, ci Ţie, Doamne!
Când îi saluţi pe copiii tăi în momentul când pleacă la cumpărături sau la şcoală sau în armată, să îi binecuvântezi de pe pragul casei tale şi să spui: Doamne, Ţi-i încredinţez Ţie, Doamne, să ai grijă de ei!
Când eşti atacat, din pricina invidiei omeneşti şi din cauza necredinţei prietenilor tăi, să nu te demoralizezi, nici să nu ţi se întristeze inima, ci să zici doar: Doamne, pe toate le încredinţez judecăţii şi dreptăţii Tale!
Când va veni momentul să urmezi o procesiune care va duce la cimitir sicriul vreunui apropiat al tău, mergi cu demnitate şi cu curaj. Nu îţi pierde curajul şi, ca şi cum i-ai aduce un dar unui prieten de seamă al tău, să spui: Doamne, acest suflet iubit Ţi-l încredinţez ca dar Ţie!
Când se vor abate asupra ta nori groşi cu încercări demonice, dureri şi boli, să nu deznădăjduieşti, ci să spui: Doamne, mă rog Ţie, ca să mă ajuţi şi să mă miluieşti!
Unii oameni obişnuiesc să Ii mulţumească lui Dumnezeu numai atunci când El dăruieşte şi nu şi atunci când El ia. Adică oamenii au obiceiul să îi mulţumească numai când El mângâie, nu şi când El loveşte. Obişnuiesc să îi mulţumească numai atunci când, ca şi Doctor, El ne vindecă rănile şi nu şi atunci când cu un bisturiu ascuţit taie carnea putrezită din trupul nostru.
Un asemenea fel de recunoştinţă îl jigneşte pe Dumnezeu şi aceasta pentru că El întotdeauna are în vedere binele nostru final, mântuirea noastră veşnică, şi atunci când dăruieşte, şi când ia, şi când mângâie, şi când loveşte, şi când vindecă şi când taie cu cuţitul carnea putrezită din corpul nostru.
Potrivit acestora, noi, ca fiinţe raţionale, suntem datori să îi mulţumim lui Dumnezeu întotdeauna şi pentru toate, aşa cum în chip înţelept ne porunceşte Sfântul Apostol Pavel: Să mulţumiţi totdeauna pentru toate lui Dumnezeu Tatăl, întru numele Domnului nostru Iisus Hristos (Efeseni 5, 20).
Sfântul Nicolae Velimirovici
Fragment din cartea "Libertatea, Darul lui Dumnezeu", Editura Egumenita
Cumpara cartea "Libertatea, Darul lui Dumnezeu"
-
Multumirea si recunostinta
Publicat in : Religie -
Recunostinta, floare rara si aleasa
Publicat in : Duminica a 29-a dupa Rusalii -
Recunostinta, floare rara
Publicat in : Religie -
Imnul de recunostinta catre Dumnezeu
Publicat in : Ioan Iacob Hozevitul
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.