Romanii sunt un popor religios, iar sarbatorile au o semnificatie puternica pentru credinciosi. Pentru a pastra importanta acestor sarbatori si pentru ca romanii sa se bucure de aceste zile cu puternica semnificatie religioasa, statul roman a creat un calendar al sarbatorilor legale cu zile libere.

Cate sarbatori legale au romanii

In fiecare an, angajatii romani se pot bucura de 15 zile libere de sarbatorile legale. 11 dintre aceste zile libere sunt acordate de sarbatori religioase.

Calendar sarbatori legale 2019 potrivit Codului Muncii:

1 ianuarie - Anul Nou
2 ianuarie - Anul Nou
24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Romaniei
26 aprilie - Vinerea Mare
28 aprilie - Prima zi de Paste
29 aprilie - A doua zi de Paste
1 mai - Ziua Muncii
1 iunie - Ziua Copilului
16 iunie - Rusalii
17 iunie - A doua zi de Rusalii
15 august (joi) - Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie (sambata) - Sfantul Andrei
1 decembrie (duminica) - Ziua Marii Uniri
25 decembrie (miercuri) - Prima zi de Craciun
26 decembrie (joi) - A doua zi de Craciun

Semnificatii sarbatori legale

Anul Nou este ziua care marcheaza inceperea urmatorului an calendaristic.

Stabilirea religioasa a datei de 1 ianuarie ca inceput de an a avut loc pentru prima data in 1691, de catre Papa Inocențiu al XII-lea. Inainte de aceasta data, Craciunul avea rolul Inceputului de an nou, in timp ce la multe popoare antice din emisfera nordica, anul Incepea la 1 martie.

Vinerea Mare este ultima zi de vineri inaintea Sfintelor Pasti, si astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numita Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus Hristos sau Vinerea Seaca, pentru ca multi romani au obiceiul de a tine post negru.

Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorararea Sfantului Duh, sunt una dintre cele mai vechi sarbatori . A fost numita "Rusalii" de la sarbatoarea trandafirilor din lumea romana "Rosalia". Denumirea de Cincizecime vine de la faptul ca se praznuieste la cincizeci de zile dupa Pasti. Este ziua in care Duhul Sfant S-a pogorat in chip de limbi ca de foc asupra Apostolilor.

Adormirea Maicii Domnului marcata pe 15 august, este una dintre cele mai importante sarbatori crestine. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sarbatoare inchinata Sfintei Fecioare Maria, dar marturii despre existenta ei nu exista decat incepand din secolul al V-lea, cand cultul Maicii Domnului Incepe sa se dezvolte foarte mult, mai ales dupa Sinodul IV Ecumenic, care a hotarat ca Maica Domnului este Nascatoare de Dumnezeu.

Sfantul Andrei a fost la inceput ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Din Sfanta Scriptura aflam ca era fratele lui Simon Petru. Dorinta de a-L urma pe Hristos se naste in el, in momentul in care Sfantul Ioan rosteste cuvintele: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai tarziu si este relatata de Sfantul Evanghelist Matei : "Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20). Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci.

Craciunul sau Nasterea Domnului - pana in a doua jumatate a secolului al IV-lea, Nasterea Domnului a fost serbata in aceeasi zi cu Botezul Domnului, pe 6 ianuarie. Craciunul a fost sarbatorit pentru prima data separat de Botez, in jurul anului 375, pe 25 decembrie, in Biserica din Antiohia. Cu timpul, s-a generalizat in intreaga crestinatate. Numai armenii sarbatoresc si astazi Nasterea Domnului pe 6 ianuarie, odata cu Botezul Domnului, ca in vechime.