"Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi"

 

Diferitele interpretari care s-au facut in decursul timpului, cererii a patra a R. D. le putem cataloga in patru :

 

a. Interpretarea spirituala sau alegorica. O parte dintre comentatorii R.

D. acorda cuvantului "paine" valoare spirituala in asa fel incat fie ca refuza orice valoare materiala, fie ca ignora o astfel de valoare acestui cuvant in cadrul acestei cereri. Ei socotesc ca adevarata paine este hrana sufletului. Aceasta hrana sufleteasca este interpretata de catre unii co­mentatori intr-un sens mai restrans, intelegandu-se prin aceasta cuvantul lui Dumnezeu si Sfanta Euharistie, iar de altii intr-un sens mult mai larg, incluzand aici Sfantul Duh (Luca XI, 11-15), Harul lui Dumnezeu si ci tot ce ne hraneste spiritual in pelerinajul acestei lumi.

 

Iata cateva argumente invocate in favoarea acestei interpretari :

1)Painea obisnuita care hraneste trupul nu poate face obiectul unei cereri mari catre Tatal ceresc.

2)  Nu este nevoie sa cerem painea materiala, ci doar imparatia Dumnezeu si dreptatea Sa

3)  In R. D. nu exista nici o mentiune de sanatate sau de viata temporala. Aici totul vorbeste de eternitate.

 

b. Interpretarea literala. O alta parte de comentatori acorda cuvantului "paine" din R. D. o valoare numai materiala. In cadrul interpretarii literale unii comentatori socotesc ca prin aceasta cerere se cere painea materiala ca hrana prin excelenta.

 

c.  Interpretarea spiritual-literala. Conform acestei interpretari, cuvantul "paine" din R. D. are atat o valoare materiala, cat si una spirituala. Avantajul pe care-l prezinta aceasta interpretare este acela ca tine cont atat de necesitatile corporale, cat si de cele spirituale ale omului. De­sigur ca in favoarea acestei interpretari exista si alte argumente asupra carora vom reveni dupa tratarea interpretarii eshatologice a cererii a patra a R. D.

 

d.  Interpretarea eshatologica. Aceasta interpretare formeaza, in ge­neral, o componenta a interpretarii spirituale (sau spiritual-materiale) in traditia comentarii R. D. In ultimul secol insa, aceasta a luat forma unei interpretari aparte la unii comentatori ai R. D. Conform acesteia, rugam pe Dumnezeu sa ne dea astazi sau in fiecare zi (in veacul prezent) painea viitoare (a veacului viitor), care ne va fi data in imparatia lui Dumnezeu. Insa painea care va fi data in veacul viitor se da deja in prezent, deoarece "inceputul" acesteia este Trupul Domnului. Deci, cu alte cuvinte, cerem ca hrana spirituala pe care o vom primi in imparatia lui Dumnezeu sa o primim inca din aceasta viata.

 

Conform cu alta interpretare, in "painea de astazi" nu trebuie sa se vada numai hrana necesara conservarii vietii materiale de astazi, ci si painea de care noi avem nevoie pentru a fi tari in ziua Domnului, pai­nea imparatiei, care ne va fi data la Masa Tatalui si a carei imagine o avem deja in "painea de fiecare zi" si in painea euharistica.

 

In acest fel avem aici o conceptie larga de eshatologie, in care se cuprind cele doua conceptii moderne : eshatologia consecventa si eshatologia realizata sau pe cale de realizare (prezentul si viitorul). Dimpo­triva, alti comentatori interpreteaza cererea in sensul unei eshatologii consecvente. Dupa acestia, prin paine se intelege fie hrana ma­teriala necesara in ultimele zile ale comunitatii mesianice, fie mai ales hrana spirituala care va fi acordata fiilor lui Dum­nezeu la banchetul ceresc, in imparatia lui Dumnezeu. Desigur ca acest sens restrans de eshatologie "consecventa" este exagerat in aplicarea sa la cererea despre paine in special si la R. D. in general. Noi accep­tam sensul larg de eshatologie, care se refera la ultimul "secol" al lumii, care a inceput cu intruparea, viata, moartea, si invierea Domnu­lui si care se implineste dupa cea de a doua venire a Domnului prin stabilirea definitiva a imparatiei lui Dumnezeu. Deci cererea despre paine are un caracter eshatologie.

 

Dupa expunerea interpretarilor cererii a patra a R. D., ajungem la urmatoarele concluzii :

-  Pentru explicarea cererii despre paine s-au formulat patru inter­pretari : spirituala, literala, spiritual-literala si eshatologica. Aceste in­terpretari le putem reduce la trei, daca judecam modul de interpretare si nu rezultatul interpretarii, deoarece interpretarea eshatologica este o interpretare spirituala (sau alegorica).

- Atat interpretarea literala cat si cea spirituala (inclusiv cea esha­tologica) se bazeaza pe argumente puternice, insa nici una dintre aces­tea nu poate fi acceptata ca singura posibila. De aceea, interpretarea globala, spiritual-literala, ni se pare ca este cea mai potrivita pentru explicarea cererii despre paine.

 

Argumente in favoarea interpretarii spiritual-literale. Marea difi­cultate pentru intelegerea si prin urmare in acceptarea interpretarii spi­ritual-literale a cererii despre paine provine din modul de a gandi al omu­lui modern, care s-a departat de mentalitatea biblica. Astfel, fara a apro­funda suficient modul biblic de a gandi, ne punem intrebarea : Cum este posibil ca painea din cererea a patra a R. D. sa aiba atat o valoare ma­teriala, cat si una spirituala si in acelasi timp si un caracter eshatologic ? In acest fel, in general, suntem mai mult tentati sa opunem un sens al­tuia si sa alegem intre acestea, decat sa le imbinam intr-o sinteza armo­nioasa. Acest lucru nu se intampla in mentalitatea biblica, dupa cum vom vedea mai jos. De altfel, faptul ca textul R. D. este un text de sine statator si independent de contextul in care a fost incadrat de catre cei doi Evanghelisti si care se caracterizeaza prin conciziune si bogatia de sens, necesita ca fiecare tema abordata de text sa fie analizata si inte­leasa in intreg contextul biblic in general si neotestamentar in special, in afara de cazul ca aceasta este bine precizata si restransa la unul din aspectele ei de catre textul rugaciunii. Acest lucru il vom face pe scurt in primul argument expus in continuare.

 

Conceptia biblica despre paine-mana.

Legatura intre paine din cererea a patra si mana a constituit un ele­ment care adesea a fost scos in evidenta de catre diferiti comentatori ai R. D. Acestia au vazut in mana fie o prefigurare a painii din R. D., fie ca Iisus vedea in aceasta paine o noua mana, inspirandu-se in acest fel din episodul despre mana din Exod (cap. 16).

 

Prin evidentierea acestui element, adica al relatiei intre paine si mana, acesti comentatori raman credinciosi mentalitatii biblice. Astfel, se observa ca cuvantul "mana" care apare de 26 de ori in Vechiul Testa­ment, este desemnat prin acest termen «mana» doar de 12 ori (Ies. 16, 31, 33, 35 ; Num. 11, 6, 7, 9 ; Deut. 8, 3, 16 ; Isus Navi 5, 12 (de doua ori); II Ezdra 19, 20 si Ps. 77, 24), in timp ce este desemnat prin termenul "paine" de sase ori (Ies. 16, 8, 12, 15, 22, 32 si Num. 21, 5), prin "paine din cer" de cinci ori (Ies. 16, 4 ; Ps. 77, 24 ; Ps. 104, 40 ; II Ezdra 19, 15 si int. Sol. 16, 20), prin "painea ingerilor" (Ps. 77, 25); prin "hrana inge­rilor" (Int. Sol. 16, 20) si prin "hrana dumnezeiasca" (Int. Sol. 19, 21).

 

In acest fel, prin asimilarea sensului cuvantului "paine" aceluia de "mana" (asimilare care se face in V. T., dupa cum am vazut, prin folo­sirea unui termen pentru altul) putem trage o prima concluzie si anume aceea ca Iisus a folosit in rugaciunea Tatal nostru termenul de "paine" in locul celui de "mana", iar prin aceasta intelegea hrana trupeasca, deoarece "mana" a fost un aliment complet, care a putut hrani un popor intreg timp de 40 de ani in pustie.

 

In al doilea rand, mana apare inca din Deuteronom (8, 3) cu un sens spiritual, ca simbol al cuvantului lui Dumnezeu. Aceasta idee este re­luata in cartea intelepciunea lui Solomon (16, 26) si de catre Iisus (Mafei IV, 4 si Luca IV, 4). De remarcat ca in textul Deut. 8, 3 desi se scoate in evidenta sensul spiritual al manei (sau painii), totusi nu se exclude sensul sau material. Dupa aceea Sf. Apostol Pavel reia si largeste aceasta tema. El precizeaza ca atat mana, ca hrana spirituala, cat si apa, ca bautura spirituala, sunt simboluri ale lui Hristos, care este Cuvantul lui Dumnezeu. Insa, daca Sf. Apostol Pavel socoteste necesar sa explice faptul ca apa pietrei de la Horeb, ca bautura spirituala simbolizeaza pe Hristos, nu socoteste necesara o explicatie asemanatoare referitor la mana, deoarece sensul spiritual al acesteia i se parea evident (Vezi 1 Cor. X, 3-4, 6).

 

In al treilea rand, este cunoscut faptul ca inca din secolul II i. Hr., in literatura iudaica apare ideea reluarii episodului manei, care va avea loc in era mesianica. Atunci mana va deveni hrana dreptilor si a celor alesi, care vor locui etern in gradina Raiului. De asemenea si in litera­tura midrachica si talmudica, care a fost redactata dupa Hristos, insa care a inregistrat si diferite traditii anterioare lui Hristos, mana continua sa fie considerata ca o hrana speciala care va fi acordata de Dumnezeu in timpurile mesianice. In acest fel, pe langa sensul spiritual al manei, apare si caracterul sau eshatologic.

 

Avand in consideratie cele expuse mai sus, este clar ca atunci cand Iisus indemna sa se ceara de la Dumnezeu "painea noastra" auditorii sai intelegeau in mod normal prin aceasta paine noua mana a erei mesianice.

 

Insa Iisus, ca realizator al profetiilor si sperantelor mesianice, dupa inmultirea painilor rosteste un lung discurs despre painea vietii (Ioan VI, 26-59), in care painea, ca noua mana, are atat o valoare materiala cat si una spirituala. Valoarea materiala cu sensul literal al painii reiese din inmultirea painilor (Ioan VI, 1-15), pe care a facut-o Iisus pentru satisfa­cerea nevoilor trupesti a celor ce-L urmau. in urma acestei minuni, mul­timea recunoaste in Iisus pe realizatorul profetiilor mesianice (Ioan VI, 14) si cauta sa-L urmeze (Ioan VI, 22-25).

 

In cuvantarea Sa, Iisus cauta sa ridice mai intai spiritul auditorilor catre o mana spirituala, care este cuvantul lui Dumnezeu realizat in El (Ioan VI, 26-27, 32-35). Apoi, prevestind evenimente ce vor urma, incearca sa indrepte gandirea auditorilor Sai catre un al treilea fel de mana, care va fi trupul Sau, acordat in Sfanta Euharistie (Ioan VI, 48-55).

 

Din cele expuse pana acum ajungem la concluzia generala ca in con­ceptia biblica cele doua sensuri ale cuvantului paine (literal si spiri­tual) nu se opun unul altuia, ci dimpotriva se gasesc intr-o armonie perfecta. In invatatura lui Iisus nu exista o opozitie intre painea pamanteasca si cea din cer. Pentru el tot ce este pamantesc este darul lui Dum­nezeu si prin urmare este binecuvantat si sfintit. Pentru El nu exista alimente pure si impure (Marcu VII, 15-19). Iisus acorda ucenicilor Sai   (paine si vin material, care prin transformare devin trupul si sangele Sau, si care in acelasi timp, este atat hrana materiala cat si spirituala. imparatia lui Dumnezeu inaugurata de Iisus pe pamant cuprinde pe toti cei care cred in El si care au atat necesitati trupesti cat si sufletesti. Toate acestea pledeaza in favoarea interpretarii spiritual-literale a cererii despre paine.

 

Vechimea interpretarii spiritual-literale. Aceasta interpretare apare in cele mai vechi comentarii cunoscute ale R. D. ale lui Tertulian (catre anul 200) si Sf. Ciprian (catre anul 252). Acesti comentatori desigur ca se aflau mai aproape de mentalitatea biblica si ne-au transmis o tra­ditie mai veche de interpretare a cererii despre paine.

 

- Interpretarea spiritual-literala a cererii despre paine tine cont de necesitatile omului ca creatura psiho-fizica (hrana materiala si spiri­tuala), iar prin acceptarea caracterului sau eshatologic, tine cont si de aspiratiile omului de a participa la ospatul eshatologic "in imparatia cerurilor" (Matei VIII, 11). Asadar, prin cererea a patra a R. D., cerem de la Tatal nostru ceresc ca sa ne dea painea cea spre fiinta, adica dubla hrana, cea materiala care este constituita din alimentele necesare trupu­lui nostru si cea spirituala necesara sufletului nostru, care este Cuvantul lui Dumnezeu si Hristos insusi acordat in Sfanta Euharistie. De aseme­nea, cerem si harul de a participa la ospatul eshatologic in imparatia lui Dumnezeu.                                                                     

 

P.S. Damaschin

.