Sfânta Maria Egipteanca este pomenită în Biserica Ortodoxă în duminica a V-a din Postul Sfintelor Paști. După trecerea anului, pustnicul Zosima merse mult până la râul Iordanului, la locul stabilit de către Maria Egipteanca și, spre multa lui mirare, găsi acolo trupul sfintei, plăcut mirositor și intact, cu un bilet sub cap, care fusese scris cu un an înainte, în ziua morţii ei, în care cu anevoie se mai putea desluşi: “Fără pocăinţă sinceră şi adevărată nu există mântuire!”.
Maria Egipteanca s-a născut în Egipt. La vârsta de 12 ani și-a părăsit părinții și a mers în Alexandria, unde timp de 17 ani a dus o viață desfrânată. La vârsta de 29 de ani, părăsește Alexandria și ajunge la Ierusalim. Pretextul i-a fost oferit de pelerinajul unor tineri din Egipt și Libia, care călătoreau pe mare spre Ierusalim, pentru a participa la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. Ajunsă la Ierusalim, dorește să intre în Biserica Sfântului Mormânt, însă, nu a putut înainta decât până la prag. Aici a simțit cum o putere nevăzută o oprește. Încearcă de mai multe ori să intre, dar fără rezultat. Este momentul când înțelege că modul ei de existență o face nevrednică de a intra în acest locaș.
Întristată de întâmplare, Maria se roagă Maicii Domnului să-i înlesnească intrarea în biserică, promițând că își va schimba întru totul modul de viață. În cele din urmă, reușește să se închine Sfintei Cruci și ia decizia să-și trăiască restul vieții în pustia Iordanului. Cuvioasa Maria Egipteanca a stat în isihie 47 de ani, în post și rugăciune. Cu un an înainte de moartea sa, taina vieții ei a fost descoperită Părintelui Zosima, care a împărtășit-o, iar după un timp s-a întors ca s-o înmormânteze.
Istoria vieții Sfintei Maria Egipteanca rămâne, în esență asemănătoare cu cea a Mariei Palestinianca, însă diferența constă în faptul că prima Marie s-a dus în pustie pentru a se pocăi de păcate, în timp ce a doua Marie s-a dus în pustia Iordanului pentru a fugi de păcatele trupești, fiind foarte frumoasă.
Patriarhul Sofronie ne relatează faptele a două creștine: o prezintă pe Maria ca pe o mare păcătoasă, care a mers în Palestina pentru desfrânare, în timp ce, cealaltă, Maria Palestinianca nu a fost supusă poftelor trupești, retrăgându-se în deșert tocmai pentru a preîntâmpina înfăptuirea păcatului. Ceea ce trebuie să reținem din cele două relatări, este îndemnul la pocăință și la lupta cu ispitele.
Sfânta Maria Egipteanca a trecut la cele veșnice în anul 431 d. Hr., în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr.
De altfel, în cartea Triodului, Biserica a inclus Viața Cuvioasei Maria Egipteanca, scrisă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului.
Așadar, Sfânta Maria Egipteanca, ne aduce în atenție bunătatea divină, faptul că nu există păcat pe care Dumnezeu să nu-l ierte. Dar, pentru aceasta este nevoie de pocăință sinceră și adevărată. Acesta este și testamentul pe care ni-l lasă nouă, pustnica Maria Egipteanca.
Doamne, ajută!
Ștefan Popa
Stefan Popa
-
Pocainta neintrerupta - sursa a vietii duhovnicesti autentice
Publicat in : Credinta -
Pocainta si marturisirea: o taina uitata
Publicat in : Credinta -
Pocainta, transformare a mortii in inviere
Publicat in : Morala -
Rugaciune de pocainta
Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.