Dintru inceput trebuie afirmat ca Fecioara Maria s-a nascut cu pacatul stramosesc si a primit iertare de acest pacat in momentul in care a acceptat sa-L nasca pe Hristos. Invatatura ca ea s-ar fi nascut fara pacatul stramosesc ne face sa afirmam ca ea a avut o alta fire decat cea a tuturor oamenilor. Este o invatatura gresita, pentru ca daca ea i-a daruit Cuvantului o alta fire decat cea pe care noi o avem, inseamna ca firea noastra nu a fost indumnezeita. Sfintii Parinti au afirmat ca Hristos a mantuit ceea ce a asumat, iar ceea ce nu este asumat nu este mantuit.
Asadar, Maica Domnului a murit in virtutea legii omenesti. Pentru ca a fost un om ca oricare dintre noi, nu a fost ferita nici de moartea noastra. Ca orice om, Maica Domnului a trecut prin moarte, dar nu a ramas in mormant, ci a fost inaltata la cer de Fiul ei, Cel care a biruit moartea. Sfintii Parinti spun ca nu se cuvenea ca trupul ei din care S-a intrupat Dumnezeu Cuvantul sa ramana in mormant si sa fie dat stricaciunii.
Maica Domnului primeste moartea, insa, o moarte "datatoare-de-viata", de vreme ce se muta la viata cereasca si vesnica. Asa reiese si din troparul sarbatorii Adormirii Maicii Domnului: "Mutatu-te-ai la viata ceea ce esti Maica Vietii".
Trupul Maicii Domnului nu s-a descompus in mormant. Trupul ei a cunoscut pentru putin timp despartirea sufletului de trup, dar nicidecum stricaciunea in intelesul unei putreziri a trupului. Trupul celei care L-a primit pe Dumnezeu a ramas nevatamat in mormant. Sfantul Andrei Criteanul spune ca nestricarea fecioriei Nascatoarei de Dumnezeu la Nasterea lui Hristos are drept urmare fireasca neschimbarea trupului ei in clipa mortii: "Nasterea nu s-a supus stricaciunii, iar mormantul nu a primit stricaciunea!".
Potrivit Traditiei, Apostolul Toma nu a fost prezent la cinstita ei ingropare. Ajunge dupa trei zile de la inmormantarea ei si cere sa i se deschida mormantul acesteia pentru a-i saruta mainile. Cand au deschis mormantul, trupul Maicii Domnului nu mai era prezent acolo. In Imnele Sfantului Efrem Sirul la praznicul Adormirii Maicii Domnului, cuviosul scrie: "Tu nu ai urcat ca Ilie la cer, tu nu ai fost numai ca Pavel rapita pana la al treilea cer, ci tu ai inaintat pana la tronul imparatesc al insusi Fiului tau; fata catre fata, in bucurie cu o mare si negraita incredere, tu stai aproape de El".
Prin moarte, sufletul se desparte de trup. Din acest motiv, toti cei care au devenit mostenitori ai Imparatiei lui Dumnezeu se bucura doar cu sufletul. Bucuria lor va fi deplina numai dupa invierea de obste. Maica Domnului, datorita Fiului ei, nu trebuie sa mai astepte invierea mortilor pentru a se bucura si cu trupul. Mormantul ei este gol si se face marturie si nadejde pentru noi, vestindu-ne ca si mormintele noastre vor ramane goale.
Sa ne rugam Maicii Domnului "sa izbaveasca din moarte sufletele noastre".
Adrian Cocosila
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.