Duminica Floriilor este o sarbatoare a bucuriei, din care care transpare credinta in inviere si in viata de apoi. Acest fapt este subliniat de numeroasele obiceiuri si traditii de Florii, raspandite in tarile crestine de pe mapamond. Adesea, aceste obiceiuri se intemeiaza nu doar pe credinta crestina, ci si pe credinte de sorginte pagana.

Obiceiuri in Sambata lui Lazar

In Biserica Ortodoxa, Duminica Floriilor este strans legata de comemorarea unui episod ce precede Intrarea Domnului in Ierusalim, anume, Invierea lui Lazar de catre Iisus Hristos. Invierea lui Lazar prefigureaza Invierea Domnului si invierea de obste de la sfarsitul veacurilor.

In Grecia, Sambata lui Lazar este cunoscuta in popor cu numele “Primele Pasti”. In obiceiurile pastrate in Grecia sunt evidente influntele pagane antice deoarece Lazar nu il prefigureaza numai Hristos, ci trimite si la zeii ce simbolizeaza tineretea precum Adonis si Atis, prezenti in ritualurile pagane antice de primavara. In Cipru exista obiceiul ca, in timpul unui joc de rol, Lazar sa fie interpreatat de catre un copil.

Tot in Grecia, in Sambata lui Lazar are loc o procesiune cu caracter funerar, in care copiii canta pe la casele cunoscutilor imne cunoscute sub numele “Lazarakia”. La sfarsit fiecare copil primeste din partea celui colindat o mica prajitura. In prezent, in diaspora greaca a se mai pastreaza doar obiceiul coacerii acestor prajituri specifice din Sambata lui Lazar.

In Bulgaria, in Sambata lui Lazar fetele sunt cele care canta si danseaza pe la casele cunoscutilor “Lazarita”.Acest obicei constituie un rit de trecere de la copilarie la pubertate.

Obiceiuri de Florii

In Franta si Spania, inca din secolul al VIII-lea se pastreaza obiceiul de a imita aclamatiile iudeilor “Osana!” (in aramaica este o rugaciune inchinata Domnului ce inseamna totodata si frunza de finic) la primirea lui Hristos.

Din secolul al IX-lea se pastreaza obiceiul aducerii ramurilor la biserica, obicei ce s-a raspandit atat in Rasarit, cat si in Apus.

In Duminica Floriilor, bisericile sunt impodobite cu frunze de palmier in unele regiuni, sau cu ramuri de maslin, de dafin, in zonele in care acestea sunt mai des intalnite, precum si in unele din tarile mediteraneene. Alte substitute precum ramurile de arbust sunt folosite in tarile nordice, sau ramurile de salcie in Rusia si in tara noastra. In unele tari sunt folosite flori dar si ramuri de conifere.

Acolo unde sunt intrebuintate ramurile de finic, acestea sunt adesea taiate in forme diferite, in special sub forma sfintei cruci. In Grecia, dupa slujba, sunt oferite de catre preot fiecarui credincios o mica cruce credincios impreuna cu un buchet din ramuri de dafin. Acest buchet este numit “vaya” si va fi tinut langa icoanele din casele credinciosilor, precum ramurile de salcie in Rusia si in Romania etc. Exista si superstitia potrivit careia ramurile binecuvantate nu trebuie taiate cu un obiect ascutit, intrucat se crede ca astfel acestea pierd puterea de a pazi de rau si boli.

In Grecia si in Franta exista obiceiul ca ramurile binecuvantate sa fie duse in cimitir. Un studiu din 1961 arata ca in Franta, Duminica Floriilor si Ziua Tuturor Sfintilor sunt sarbatorile cand cei mai multi credinciosi merg in cimitire pentru a se ruga pentru cei adormiti. Aici, ca si in alte tari latine, exista obiceiul de a planta ramuri de arbust binecuvantate in Duminica Floriilor, la mormintele celor dragi. Tot aici, in timpul inmormantarii se pune in mana celui adormit o astfel de ramura ca o marturie a credintei in viata de apoi. Ca o planta mereu verde, arbustului i s-a conferit acest simbolism funerar inca din vremuri pre-crestine, cand le era inchinat zeitatilor lumii subpamantene Hades si Cybela.

In Rusia si in Europa Centrala, oamenii obisnuiesc sa manance mugurii de salcie in Dumnica Floriilor pentru a fi feriti de canicula in timpul verii.

Din Carelia, o regiune majoritar ortodoxa a Finlandei, s-a raspandit un obicei in restul acestei tari: in dimineata primei zile de Pasti, copiii intreaba oamenii daca doresc sa fie atinsi cu o ramura de salcie, in timp ce rostesc o urare pentru sanatate, in schimbul primirii unei mici recompense din partea acelor persoane.

In Slovacia, copiii realizeaza pentru procesiunea din Duminica Floriilor un copac. Se crede ca ramurile acestuia au proprietati tamaduitoare. Oamenii arunca hainele de valoare sau lucruri scumpe inaintea acestui alai si daruiesc bani sau oua fiecarui copil in schimbul unei coronite. Astfel de copaci sunt impodobiti cu flori in Polonia, cu flori uscate si cereale in Lituania si Letonia, si cu mere, portocale si covrigi in Austria.

In Germania, Duminica Floriilor este numita Duminica Verde datorita florilor si ramurilor specifice.

Radu Alexandru

• Traditii de Florii
  Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: