
Sfanta, Sfanta, Sfanta/ ca o lacrima plapanda/ vino dulce adiere/ peste greul trup de miere// Sfanta Maica si Fecioara/ ruga ta calda coboara/ peste lumea asta rece/ peste verbul care trece/.
Intr-o lume a amintirilor, fiecare om isi poate imagina doar cum i-a fost propria nastere. De nasterea mamelor nici nu mai pomenim. Si, totusi, exista o nastere a Nasterii. In fiecare an, la 8 septembrie, dupa ce au trecut doar sapte zile de la inceputul Anului bisericesc, praznuim Nasterea Maicii Domnului.
Orice cununa, cat am cauta, nu are inceput si sfarsit, dar, daca tot ne este data nelinistea cautarilor, vom descoperi ca are miez. In cununa sfintilor de peste an, Nasterea Maicii Domnului este miezul. Un miez dulce, adevarat si, mai ales, bisericesc.
Nasterea Maicii Domnului este miezul dulce al existentei noastre, deoarece este Nasterea Bucuriei. Acum se innoieste tot neamul omenesc si amaraciunea Evei in bucurie se preschimba. De la durerea nasterii de copii transmisa Evei pana la plinatatea harului inceputa de Pururea Fecioara Maria este cale de o sarbatoare dulce. Toata faptura zidita si nezidita se ospateaza din aceasta sarbatoare, din acest miez fara de margini. Ziditorul, inomenindu-Se, ridica faptura la starea sfinteniei. Ce dulceata poate fi mai mare decat acest fapt: Cuvantul lui Dumnezeu Ziditorul S-a unit cu firea oamenilor si, prin aceasta, cu toata zidirea. Nasterea Maicii Domnului este miezul dulce al sarbatorilor bisericesti deoarece inseamna nu doar dezlegarea neputintelor omenesti, cat mai ales dezlegarea darurilor dumnezeiesti.
Nasterea Maicii Domnului este miezul adevarat al sarbatorilor noastre, deoarece usa prin care dobandim intoarcerea la Tatal - Incepatorul luminii, acum se deschide. Acum este inceputul mantuirii lumii. Nasterea fiind inceputul, nu moartea este sfarsitul, ci Invierea. Oricine nu marturiseste pe Sfanta Fecioara ca Nascatoare de Dumnezeu, afara de Dumnezeu este - iata adevarul rostit intaia oara de Sfantul Grigorie Teologul.
Parga a framantarii veacurilor, Maica Domnului, nascuta acum, deschide o Carte noua in istoria mantuirii, carte in care va scrie Insusi Mantuitorul, prin condeiul Duhului Sfant. Usa prin care intra Lumina in lume devine izvorul adevarat al vietii.
Nasterea Maicii Domnului este miezul bisericesc al sarbatorilor Sfintilor deoarece devine fundamentul eclezial intru comuniune si relatie. Istoria caderii se opreste pentru o clipa, clipa in care pentru umanitate incepe istoria Nasterii. Nadejdea, Bucuria, Iertarea si Impacarea devin elemente cardinale ale vietii bisericesti. Prin nastere devenim copartasi cu sfintii. Fara nastere greu se poate construi o relatie, mult mai greu se poate ajunge in comuniune, adica in Sarbatoare. Astazi, oamenii sunt cei care nasc copii,
calugarii sunt cei care nasc sfinti, sfintii sunt cei care nasc sarbatori.
***
Nasterea Maicii Domnului este Nasterea Mamei. Cand spui mama recunosti ca esti nascut. Desi nimeni nu-si aminteste cum a fost la nastere, bine este sa nu-ti uiti mama.
Traind intr-o lume de nasteri, nasterea Mamei este Nasterea Nasterii.
Nasterea Maicii Domnului este arvuna pe care umanitatea o plateste mantuirii. Fara aceasta Nastere, Cuvantul Insusi n-ar fi aparut, noi nu ne-am fi inteles si lumea nu s-ar fi putut ruga: Peste verbul care trece/ peste greul trup de miere/ peste lumea asta rece/ vino dulce adiere//. Ruga ta calda coboara/ ca o lacrima plapanda/ Sfanta Maica si Fecioara/ Sfanta, Sfanta, Sfanta//. Amin.
pr. Sever Negrescu .
-
Pelerinaj - Nasterea Maicii Domnului
Publicat in : Pelerinaje -
Nasterea Maicii Domnului - Sfanta Maria Mica
Publicat in : Nasterea Maicii Domnului
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.