În fiecare an, ziua de 8 noiembrie este consacrată cinstirii celor doi mari arhangheli, Mihail şi Gavriil, care s-au învrednicit să primească misiuni cu totul speciale din partea lui Dumnezeu.
Dacă ştim, în general, că îngerii sunt duhuri slujitoare, trimise de Dumnezeu pentru împlinirea voii Lui, căci însăşi denumirea de „înger” înseamnă „trimis”, arhanghelii Mihail şi Gavriil (în traducere „arhangheli” înseamnă „primii între îngeri”) au o misiune mai înaltă, despre care vom încerca să vorbim în cele ce urmează.
Numele lor sunt foarte populare printre credincioşii noştri, fiind purtate de către mulţi dintre ei, fapt care dovedeşte o preţuire deosebită. Trebuie să ne dăm seama, mai întâi, că nu întâmplător ei sunt pomeniţi împreună. Fiecare, desigur, a avut o misiune aparte, personală, dar numai împreună slujirea lor are înţeles mântuitor pentru noi.
După ce vom analiza specificul slujirii fiecăruia, care este reprezentat în mare măsură chiar în icoanele lor, potrivit mărturiilor din Scriptură şi din Tradiţie, vom încerca să dezlegăm apoi taina pomenirii lor comune.
Astfel, Arhanghelul Mihail apare în icoane sub chipul unui ostaş sever, în mâna dreaptă având o sabie de foc, în stânga un cântar şi la picioare un diavol căzut, iar Arhanghelul Gavriil este zugrăvit sub chipul unui tânăr plin de duioşie, cu o floare în mâna dreaptă (de obicei floare de crin), adresându-se respectuos Fecioarei Maria.
Iată, aşadar, două atitudini complet diferite, una războinică, cealaltă paşnică şi duioasă, singurele detalii comune fiind aurele sfinţeniei şi aripile îngereşti. Nimic întâmplător, însă.
Cercetând Scriptura şi Tradiţia aflăm, astfel, că Arhanghelul Mihail a fost rânduit de Dumnezeu, alături de heruvimi, să păzească intrarea în Rai, cu o sabie de foc, după căderea în păcat a protopărinţilor noştri; Apocalipsa îl înfăţişează, în cap. 12, ca pe un conducător al oştilor îngereşti, care îl alungă din cer pe „balaurul cel mare”, adică pe Diavolul; după Tradiţie, Mihail a luat atitudine atunci când o parte din îngeri, în frunte cu Lucifer, s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, vrând să-i ia locul. „Mi-ha-il?”, adică „Cine este ca Dumnezeu?” - a întrebat atunci arhanghelul, de aici trăgându-i-se numele.
În viziunile profetului Daniel, Mihail are misiunea de a-l ocroti şi de a purta de grijă poporului Israel, (Daniel, 12, 13, 21). Din aceste mărturii înţelegem, aşadar, că Mihail reprezintă dreptatea divină şi pedeapsa păcatului, ca înger păzitor al poporului ales.
Arhanghelul Gavriil (în tâlcuire „Puterea mea este Dumnezeu”), este mesagerul mântuirii, anunţând naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este, de fapt, îngerul Bunei Vestiri, a cărei bucurie este simbolizată de frumuseţea florii albe de crin, floare lăudată şi de Mântuitorul când spune: „Luaţi seama la crinii câmpului...nici Solomon în toată măreţia lui nu era îmbrăcat ca unul dintre aceştia...” (Matei, 6, 28-29).
Aşadar, dacă Arhanghelul Mihail ne aduce aminte de păcat, dreptate şi moarte, Gavriil ne apropie mâna întinsă a lui Dumnezeu, făcându-se vestitorul iubirii şi al mântuirii.
Ei reprezintă, de fapt, cele două Testamente, Vechi şi Nou, Mihail simbolizând Legea lui Moise, a dreptăţii, iar Gavriil Legea Harului, a iubirii evanghelice. Dumnezeu însuşi aşa S-a revelat, potrivit înţelepciunii Sale: pe de o parte, ca Domn al dreptăţii, asprimii şi judecăţii în Vechiul Testament, pe de alta al iubirii, îngăduinţei şi iertării, în Noul Testament.
Iar acum, iubiţi credincioşi, concluzia firească: cei doi arhangheli sunt pomeniţi împreună, pentru că dreptatea şi iubirea trebuie să fie nedespărţite, căci numai aşezate la un loc, cele două Testamente fac Scriptura întreagă!
Dumnezeu însuşi este, deodată şi drept şi bun. Greşim atunci când zicem: „Oricâte păcate am face, Domnul ne iartă pentru că este bun...”, uitând că El este şi drept. După cum greşim de asemenea când deznădăjduim zicând: „Nu pot primi iertare, căci drept este să fiu condamnat”, uitând că Dumnezeu este şi bun, nu doar drept şi că ne iartă dacă ne căim cu adevărat şi ne îndreptăm viaţa.
Sărbătoarea de astăzi, o dată cu prilejul de a-i cinsti după cuviinţă pe cei doi sfinţi Arhangheli Mihail şi Gavriil, reprezintă pentru noi şi o lecţie de înţelepciune. Aşa cum ei sunt împreună pomeniţi, dreptatea şi iubirea laolaltă, trebuie şi noi să fim nu numai drepţi, ci şi buni cu semenii noştri.
Dreptatea fără bunătate creează relaţii reci, de teamă şi suspiciune reciprocă. Bunătatea fără dreptate duce la relaţii artificiale, dulceage, nedurabile. Doar împreună cele două virtuţi fac legături normale şi trainice, bazate pe încredere şi afecţiune reciprocă.
Numai cu amândouă la un loc se poate înainta firesc pe calea convieţuirii cu semenii noştri. Să ne imaginăm că ne găsim într-o barcă şi pe una din vâsle scrie „dreptatea”, iar pe cealaltă „iubirea”. Dacă vom folosi numai una dintre ele, barca se va roti în acelaşi loc, fără să înainteze. Numai atunci când sunt folosite amândouă, deodată, vom înainta spre locul dorit.
În acelaşi fel vedem şi lucrarea celor două virtuţi: împreună, spre buna convieţuire cu semenii şi, în final, spre mântuirea sufletului.
Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, simboluri ale dreptăţii şi iubirii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi să fim, precum voi sunteţi, drepţi şi iubitori întotdeauna. Amin.
Preot Vasile Gordon
-
Acatistul Sfintilor Mihail si Gavriil
Publicat in : Acatiste
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.