Pentru cel ce are pelin în gură totul este amar. (Proverb rusesc)
***
Comoară rea, cugetare la cele rele. (Proverb rusesc)
***
Mintea, mişcată de dragoste pentru aproapele, neîncetat cugetă la cele bune. Iar mişcându-se către cele rele, dimpotrivă, vede totul rău. (Avva Talasie)
***
Cel ce are inima curată, acela pe toţi oamenii îi cinsteşte, iar cel ce are inima pângărită de patimi, acela nu are cinstire, ci cugetă că toţi sunt asemenea lui. (Avva Isaia)
Prin curăţia gândurilor noastre putem să-i vedem pe toţi buni. Atunci când îi vedem pe ceilalţi răi, aceasta se petrece din reaua noastră aşezare. Semne ale smereniei şi mândriei: Ultima pe toţi îi ocărăşte şi îi vede în negru, iar cea dintâi vede doar urâciunea sa şi nu îndrăzneşte să judece pe cineva. (Sfântul Macarie de la Optina)
***
Obiceiul de a osândi pe aproapele este lucrare a sufletului care nu se îndeletniceşte de propria mântuire şi cu totul este necunoscut sieşi. (Arhiepiscopul Filaret al Cernigovului)
***
De ce îi osândim pe fraţii noştri? Pentru că nu stăruim să ne cunoaştem pe noi înşine. Cel ce se cunoaşte pe sine însuşi nu are nicicând vreme să ia aminte la alţii. Osândiţi-vă pe voi şi veţi înceta să-i osândiţi pe alţii. (Sfântul Serafim de Sarov)
***
Judecăţile cele aspre şi rele ale păcatului aproapelui sunt ale celor împătimiţi, care nu iau aminte la păcatele lor. Dacă un om fără iubire de sine şi-ar vedea faptele sale rele, atunci de ale altora, în această viaţă pământească, nu s-ar mai îngriji, gândindu-se că nu-i va ajunge timpul să şi le plângă pe ale sale, chiar dacă ar trăi o sută de ani. (Sfântul Ioan Scărarul)
Defăimarea şi osândirea se petrec din felurite pricini: întâi de toate, din mândrie, căci din mândrie te înalţi pe tine şi, cinstindu-te, pe alţii îi umileşti; ori, dorind să-ţi ascunzi păcatele, pe alţii îi grăieşti de rău, ca oamenii care ascultă acestea să creadă că nu ai astfel de păcate. Uneori vine din răutate, pentru că un om rău, neavând posibilitatea să se răzbune pe aproapele său, îl cleveteşte şi îl grăieşte de rău cu mult năduf. In al treilea rând, din zavistie, căci din zavistie nu rabdă să vadă cum aproapele său este cinstit - şi astfel îl necinsteşte şi îl defăimează pe el. (Sfântul Tihon de Zadonsk)
Unele dintre păcatele osândirii vin din pricina obiceiului, altele din pomenirea de rău şi altele din zavistie şi din ură; dar cea mai mare parte sunt din păcatul părerii de sine şi înălţării de sine. Neluând seama că suntem nedesăvârşiţi şi păcătoşi, ni se pare că suntem mai buni decât alţii. (Sfântul Ambrozie de la Optina)
***
Un semn vădit al sufletului că nu este curăţit încă de păcate e îngăduinţa faţă de faptele sale cele rele, în vreme ce faptele altuia le judecă cu multă asprime. Cum poate un astfel de om să aibă inima desăvârşită când, după cuvintele Apostolului, nu împlineşte legea? „Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos" (Galateni 6, 2). „Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr" (I Corinteni 13, 4-7). „Inşelăciunea este în inima celor ce gândesc rău, iar bucuria pentru cei ce dau sfaturi de pace" (Pilde 12, 20). (Sfântul Ioan Cassian)
***
Insuşire a mândriei este de a se vedea pe sine doar bun şi pe alţii doar răi; iar însuşire a smereniei e de a-ţi vedea păcatele tale, iar altora de a le vedea doar bunele însuşiri. (Schiegumenul Ioan Alekseev)
***
Cei care merită de la Dumnezeu osândire condamnă mai mult decât oricare alţii: osândesc pe cei păcătoşi, osândesc pe cei plini de patimi şi de pofte, osândesc pe cei necuraţi, pentru că vor să-şi afle liniştea conştiinţei lor. Ei la fiecare dintre cei din jur iau aminte şi fără cruţare judecă tot păcatul. Aflând ceva necurat, de cele rele în inima lor se îndulcesc. Astfel, unul dintre marii cuvioşi a spus că inima lor este asemenea unui loc murdar ce primeşte întru sine necurăţiile multor oameni. Primesc în inima lor necurăţiile duhovniceşti ale aproapelui. (Sfântul Luca al Crimeei)
Fragment din cartea "Sfinţii Părinţi despre purtarea creştină", Editura Sophia
Cumpara cartea "Sfinţii Părinţi despre purtarea creştină"
-
Nu ai auzit nici o barfa
Publicat in : Religie -
Barfa, golirea aproapelui
Publicat in : Editoriale -
Ce spune Biblia despre barfa
Publicat in : Editoriale -
Despre barfa si vorbire desarta
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Barfa
Publicat in : Pilda zilei
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.