Dracul lucrează, nu stă degeaba. Ca unul cu duh străvăzător, Părintele Serghie a vorbit despre asta şi a dat şi sfat duhovnicesc. Impotriva duhului necredincios al vremii noastre, care crede numai în ce se poate vedea şi pipai, aducea cuvântul Scripturii şi al Vieţilor de sfinţi despre lucrarea nevăzută a puterilor vrăjmaşe, adeverită prin cercarea lucrului de cei ce merg pe calea cea duhovnicească. Neştiinţa asta e o mare înşelare şi o nenorocită robie, din care cu greu putem ieşi.
„Cea mai mare viclenie a Satanei - spunea - este să te facă să crezi că nu sunt draci pe lume". Celor care-i fac pe plac, nici nu-i nevoie să li se arate; cu ură însă şi furie se ridică împotriva celor ce se sârguiesc să împlinească voia lui Dumnezeu, şi lor lucrarea lui le e vădită.
Lucrează mai cu seamă la ceas de rugăciune, în două chipuri: aducând asupra noastră toropeală, lene şi silă, ca să ne întoarcem de la ea; şi încă ademenind cu şoapte, cu gânduri rele, adică, cu ispite, sau măcar cu orice gând de rând, ca să ia mintea de la rugăciune. Găteşte-te de ele şi nu te tulbura, că-s bine ştiute şi obşteşti; fii tare şi adu împotriva lor răbdarea în duh de pocăinţă.
Cu gânduri rele, momeli de-ale lor, încearcă să trezească luarea-aminte şi pofta inimii. Că vor să stea cu noi de vorbă, şi noi cu ei, şi aşa uşor să se strecoare în suflet, de unde cu greu mai poţi să-i scoţi. Taie-le, dar, din prima clipă vorba, şi şoapta lor n-o asculta. Iar de, greşind, începi vorbirea cu ei, luptă până la sânge să-i birui în cuvânt.
Şi câte nu fac dracii să surpe rugăciunea! Nu-i vreme acum, îţi suflă, ca să te rogi. Te roagă altă dată şi în loc mai potrivit. Eşti ostenit şi mintea nu ţi-e la rugăciune. La ce bun, atunci, să te mai rogi. Ştiindu-le viclenia, nu-i crede şi vezi-ţi de treaba ta.
Voia lor încă e să deznădăjduim de mântuirea noastră, crezând că răul cu care ei ne îmbie vine din noi şi-i răutatea noastră. Şi să ne facem aşa fraţi ai lor. Tu însă cunoaşte că firea-ţi este bună, deşi tu eşti slab şi greşeşti; că sufletul tău viază prin Duhul Sfânt; că răul e străin de fiinţa noastră şi dracii se ostenesc să-l altoiască în suflet, ca să-i schimonosească chipul.
Incă şi cu visele îşi fac drum în suflet, otrăvindu-i, nesimţit, adâncul, ca să ne începem ziua întinaţi de chipuri şi cugete necuvioase. Tu însă, când te deştepţi, alungă amintirea viselor de noapte, căieşte-te de răutatea şi murdăria lor, şi lesne ai să scapi de ele, nerănit. Iar de e visul încă viu, vie să-ţi fie şi căinţa, şi o să piară.
Tu ţine minte că în toată vremea şi în tot felul şi peste tot dracii ne războiesc, ori de vin în cete, ori câte unul, rând pe rând. Tai biruit odată? Vin cu altă viclenie şi te hărţuiesc mereu, doar-doar te-or pierde.
Ispitele sunt primejdii de moarte pentru suflet. De ţii la viaţa lui, la vreme de ispită nu sta pe gânduri, zbate-te ca unul prins în vâltoare şi gata să se înece.
Războiul nevăzut cu dracii e război de o viaţă. Că mereu dau târcoale, căutând să ne înghită (1 Pt 5, 8).
Cu rugăciunea îi scoţi din suflet, şi tot cu rugăciunea-i ţii departe, spune Părintele Serghie, urmând lui Macarie Egipteanul şi lui Diadoh al Foticeii. Veghează, dar, să ai pururea în suflet rugăciunea, ca nu cumva, aflată goală casa sufletului tău, măturată de lene şi împodobită cu părerea de sine, diavolul scos afară să nu se întoarcă cu alte şapte duhuri încă şi mai rele şi să-şi facă sălaş în el (cf. Lc 11, 24-26).
Adu împotriva lor pe acestea trei: căinţa, smerenia şi rugăciunea. încă şi trezvia, bărbăţia, sfânta mânie împotriva lor. în ispite şi lupte, fii tare, neclătinat, neînfricoşat de ele. O inimă bărbată se câştigă cu rugăciunea nefurată a inimii.
Jean-Claude Larchet
Invatatura parintelui Serghie, Editura Sophia
Cumpara cartea "Invatatura parintelui Serghie"
-
Ce este pacatul?
Publicat in : Editoriale -
Pacatul
Publicat in : Religie -
Pacatul
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.