Scrisori terapeutice catre tine

Scrisori terapeutice catre tine Mareste imaginea.

Nu poţi forţa pe cineva să se schimbe şi să te amăgeşti cu expresii de genul: „o să îşi dea seama, o să se schimbe situaţia cândva". Dacă simte să facă acest lucru, persoana respectivă se schimbă singură, cu sau fără ajutor, o poţi accepta aşa cum este. Uneori ne ambiţionăm să rămânem într-o relaţie, mai mult sau mai puţin conştient, doar că această ambiţie ne costă... Schimbarea nu se petrece fără riscuri. Şi da, nu vom fi niciodată mulţumiţi prea mult timp. Mai ales dacă lipseşte divinitatea din viaţa noastră.

Trebuie să iubim în aşa fel încât să oferim persoanei care primeşte iubirea noastră sentimentul libertăţii. Iubirea nu este o navă ce trebuie ancorată. Iubirea trebuie lăsată să plutească, dar fără a slăbi timona. Desigur nu este uşor, dar recompensa răsplăteşte efortul. Trebuie să ne eliberăm de această idee a sclaviei consimţite care ne subjugă.

Este adevărat că o relaţie creşte având ca fundament iubirea, dar, în acelaşi timp, poate aduna motive pentru a pleca.

Chiar dacă nu e uşor, a construi o relaţie satisfăcătoare şi de calitate depinde şi de posibilitatea ca cei doi membri să se poată bucura de un timp rezervat întinderii propriilor aripi, dedicat îngrijirii şi exersării lor în zbor. Este vorba despre o relaţie în care coacţiunea, dar şi zborul libertăţii sunt la fel de importante.

Uneori aripile noastre devin leneşe şi se acomodează la obişnuinţa vieţii de cuplu. Ne conformăm liniştii oferite de rutină şi ne relaxăm atât de mult, încât totul se transformă în monotonie. Monotonia se transformă în plictiseală şi apatie, condiţii care ne fac să uităm cum e să te înalţi în zbor. Alteori, aripile noastre sunt rănite, iar zborul ne face rău. Poate că le-am rupt atunci când le-am înlănţuit sau poate în timpul unui zbor disperat în care ne-am lovit de indiferenţa proprie, devenind inutile pentru mult timp.

Putem să ne justificăm în toate felurile, dar nu putem să ne lamentăm că nu putem zbura. Membrii cuplului trebuie să se ajute, să incite ridicarea în zbor a partenerului, astfel încât fiecare să poată vedea lumea de la înălţimea libertăţii.

Spunând doar „la revedere", „cine ştie?", „poate..." e ca un salut fără întoarcere, fără a mai putea păşi peste urmele propriilor paşi. Un fel de „adio!" cu voce tare. A nu spune „Adio!" înseamnă uneori să laşi o fereastră deschisă spre durere, spre deziluzie şi spre dezamăgire. Speranţa moare ultima, iar pentru o cauză pierdută este mai bine să spui „Adio!", să respiri profund şi să te eliberezi.

Şi chiar în momentul în care spui „Adio!", se întâmplă să apară cineva care să te îmbrăţişeze atât de tare, încât inima să ţi se topească din nou. Poate că nu va fi săptămâna viitoare, poate nu lunile ce vor urma, dar se va întâmpla. Când învăţăm să renunţăm la momentul oportun, cu toate riscurile asumate, atunci sufletul nostru va fi liber pentru a spune „bun venit!" cuiva sau la ceva care merită cu adevărat.

Teama de singurătate, de necunoscut ne face să punem puncte de suspensie, să spunem doar „la revedere" în loc de „Adio!". Dar această singurătate este necesară pentru a descoperi de cine sau de ce anume avem nevoie. Este ca şi cum am rupe lanţul, ne-am elibera şi facem loc pentru noi întâlniri.

Niciodată să nu spui altădată...

VIII

Toate visurile au preţul lor...

Adevărata cunoaştere nu este intelectuală, ci spirituală. Mintea e ca radioul de la maşină care caută într-una posturi, dar nu se opreşte niciodată la unul anume. în final ajungi de unde ai plecat şi te miri pe unde ai umblat. Durerea nu e pentru că nu ştim ce să facem, ci pentru că ignorăm ce ştim.

Ca să putem merge înainte trebuie să acceptăm lumea în care trăim şi să nu lăsăm părţile ei mai urâte să ne afecteze liniştea sufletească. Unii oameni scot răutăţi din ei pentru că atâta pot, atâta ştiu, atât le îngăduie firea să se comporte...

E atât de greu să ne fie uşor... Eşti aşa cum eşti pentru că aşa vrei să fii. Dacă realmente ai vrea să fii diferit, ai fi deja în plin proces de schimbare! Problemele nu dispar atunci când pleci, ci atunci când îţi schimbi modul de a gândi. Mintea anxioasă vrea să ştie încotro se îndreaptă o situaţie înainte de a porni la drum. Dar bucuria înseamnă descoperire treptată. Straturi de mister. Faptul că nu acţionăm de teamă să nu greşim, ne poate afecta mai mult decât greşeala în sine. Principalul pericol în viaţă este că ne luăm prea multe precauţii. Dacă bebeluşii s-ar teme de greşeli, n-ar învăţa niciodată să meargă şi nici altceva. Copiii cad şi se ridică ori de câte ori este nevoie pentru a învăţa să meargă. De crezi că poţi sau de crezi că nu poţi, oricum ai dreptate.

Deseori se întâmplă să ne dorim să trăim o altă viaţă decât cea pe care o avem, cea care ne-am asumat-o sau am lăsat pe alţii să preia controlul asupra ei. Viaţa ne provoacă să trecem prin propriile experienţe şi să ne croim propria istorie, iar când nu acţionăm în direcţia visurilor noastre, începem să resimţim „povara vieţii". Nu lăsa responsabilitatea vieţii tale în mâinile altcuiva.

Uneori, suntem tentaţi să facem acest lucru, dar este mai simplu să accepţi că tu eşti responsabil pentru viaţa ta, atunci realizezi farmecul „muncii" tale. Lasă trecutul în urmă!

Oricât de greu ţi se pare, învaţă lecţia, trăieşte emoţiile pe care le simţi, nu le diminua importanţa pentru că astfel vor apărea în alte forme şi se vor manifesta din nou în viaţa ta. Nu rămâne prea mult timp acolo în trecut.

Niciodată nu vei putea mulţumi pe toată lumea. Se vor găsi oameni care mereu vor încerca să-ţi arate defectele, deşi ştii că ai multe calităţi. Nu te descuraja! Problema e în interiorul lor. Ei se frământă şi nu pot dormi nopţile. Scopul tău e să găseşti pacea ta interioară. Şi astfel Dumnezeu va merge înaintea ta şi îţi va da crengile la o parte din drumul vieţii.

Contează ziua de astăzi şi cum alegi să o trăieşti! Curaj, suflet frumos!

ieromonah Hrisostom Filipescu

Fragment din cartea "Traieste frumos, iarta la timp si iubeste cu adevarat", Editura I.C.S.E.M

Cumpara cartea "Traieste frumos, iarta la timp si iubeste cu adevarat"

 

Pe aceeaşi temă

21 Septembrie 2018

Vizualizari: 3561

Voteaza:

Scrisori terapeutice catre tine 5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE